Iov 39
1 Cunoști timpul când nasc caprele sălbatice de stâncă? Sau poți însemna când fată căprioarele?
Eske ou konnen lè kabrit mawon yo ap fè pitit? Eske ou janm wè kote fenmèl yo ap miba?
2 Poți număra lunile împlinite de ele, sau știi timpul când ele nasc?
Eske ou konnen konbe mwa yo pote yon pitit nan vant yo? Kilè pitit yo rive dat pou yo fèt?
3 Ele se apleacă, își nasc puii, își leapădă întristările.
Eske ou konnen lè yo pral kwoupi pou miba, lè y'ap fè pitit yo nan mitan dezè a?
4 Puii lor arată bine, cresc cu grâne; pleacă și nu se mai întorc la ele.
Pitit yo grandi, yo pran fòs, yo kite manman yo, y' ale, yo pa tounen.
5 Cine a trimis liber măgarul sălbatic, sau cine a dezlegat legăturile măgarului sălbatic?
Ki moun ki bay bourik mawon libète yo? Ki moun ki lage yo nan savann?
6 Căruia i-am făcut pustia casă și ținutul sterp locuințele lui.
Mwen ba yo dezè pou kay yo. Mwen kite yo viv nan savann tè sale a.
7 El batjocorește mulțimea din cetate și nu ia aminte la strigătul celui ce [îl] mână.
Tout bri k'ap fèt nan lavil yo pa di yo anyen. Pesonn pa ka donte yo pou fè yo travay.
8 Lanțul munților este pășunea lui și caută fiecare verdeață.
Yo mache nan tout mòn yo dèyè manje. Y'ap chache fèy vèt pou yo mete anba dan yo.
9 Va voi unicornul să te servească, sau să rămână lângă ieslea ta?
Eske ou ka fè bèf mawon travay pou ou? Eske l'ap rete pase nwit mare nan lakou kay ou?
10 Poți lega unicornul cu frânghia lui în brazdă, sau va grăpa el văile după tine?
Eske ou ka pase kòd nan kou yonn pou fè l' raboure tè a pou ou? Eske ou ka fè l' rale chari pou woule tè jaden ou yo?
11 Te vei încrede în el, deoarece tăria lui este mare, sau îi vei lăsa munca ta?
Eske ou ka konte sou gwo fòs kouraj li pou fè li travay di pou ou?
12 Îl vei crede, că îți va aduce acasă sămânța și o va aduna în grânarul tău?
Eske ou kwè l'ap asepte pote rekòt ou soti nan jaden? Eske l'ap asepte ranmase grenn ou yo sou glasi?
13 Ai dat tu păunului aripile frumoase, sau aripi și pene struțului?
Otrich alèz lè l'ap bat zèl li, men, li pa ka vole tankou sigòy.
14 Care își lasă ouăle în pământ și le încălzește în țărână,
Otrich la ponn ze l' yo atè konsa. Se chalè tè a ki fè yo kale.
15 Și uită că piciorul le poate zdrobi, sau că fiara sălbatică le poate sparge.
Li pa konnen nenpòt moun k'ap pase ka pile yo, nenpòt bèt nan raje ka kraze yo anba pye.
16 Ea se împietrește împotriva puilor ei, ca și cum nu ar fi ai ei; munca ei este în zadar, fără de teamă;
Li fè tankou ze yo pa pou li. Sa pa di l' anyen si li bay tèt li tout lapenn ponn ze yo pou gremesi,
17 Căci Dumnezeu a lipsit-o de înțelepciune și nu i-a împărțit înțelegere.
Se mwen menm, Bondye, ki fè l' sòt konsa, ki pa ba li lespri menm.
18 În timp ce se ridică în înalt, ea batjocorește calul și pe călărețul său.
Men, lè l' pran kouri, nanpwen kavalye sou chwal ki ka pran devan l'.
19 Ai dat tu calului tărie, i-ai îmbrăcat gâtul cu tunet?
Eske se ou menm ki bay chwal yo fòs, ki mete bèl krenyen sou kou yo?
20 Îl poți înspăimânta ca pe o lăcustă? Gloria nărilor lui este teribilă.
Eske se ou ki fè yo sote ponpe tankou kabrit, ki fè yo ranni pou fè moun pè?
21 El bate din copite în vale și se bucură în tăria lui; el merge să îi întâlnească pe cei înarmați.
Y'ap pyafe konsa nan ti fon yo, y'ap bat tè a ak zago yo. Yo kouri ak tout fòs yo lè yo nan lagè.
22 Batjocorește frica și nu se înspăimântă; nici nu întoarce spatele dinaintea sabiei.
Se brave danje yo ye. Yo pa janm pè anyen. Pa gen zam ki pou fè yo fè bak.
23 Tolba zăngănește lovindu-se de el, sulița lucitoare și scutul.
Lè konsa, ti sak flèch ki nan do kavalye yo ap fè bri. Lans ak frenn ki nan men yo ap fè zèklè.
24 El înghite pământul cu înverșunare și furie; și nu crede că [este] sunetul trâmbiței.
Yo eksite, yo pa ka tann. Y'ap kouri sou lènmi an. Lè yo tande twonpèt la soufle, yo pa ka rete an plas.
25 El spune printre trâmbițe: Ha, ha; și miroase bătălia de departe, tunetul căpeteniilor și strigătul luptei.
Chak fwa twonpèt la soufle, yo fè han! Yo gen tan pran sant batay la byen lwen. Yo tande chèf yo k'ap pase lòd byen fò.
26 Zboară șoimul prin înțelepciunea ta [și] își întinde aripile spre sud?
Eske se ou ki moutre grigri jan pou l' vole lè li louvri zèl li yo vole ale nan sid?
27 Se înalță acvila la porunca ta și își face cuibul în înalt?
Eske se ou ki bay malfini lòd pou li fè nich li byen wo sou tèt mòn yo?
28 Ea locuiește și rămâne pe stâncă, pe vârful stâncii și pe întăritură.
Li rete sou tèt gwo wòch yo. Se la li pase nwit. Kote l' ye a, moun pa ka vin pran l'.
29 De acolo ea caută prada și ochii ei privesc departe.
Se la li rete, l'ap veye bèt pou l' trape manje. Li te mèt byen lwen, l'ap wè yo ak je li.
30 Puii ei de asemenea sug sânge; și unde sunt cei uciși, acolo este și ea.
Se san bèt ti malfini yo bwè. Kote ki gen kadav, se la yo ye.
