< Iov 30 >

1 Dar acum cei ce sunt mai tineri decât mine mă iau în derâdere, pe ai căror părinți i-aș fi disprețuit încât să îi așez cu câinii turmei mele.
And now - they have laughed on me [people] young more than me to days whom I rejected fathers their to put with [the] dogs of flock my.
2 Da, la ce mi-ar folosi tăria mâinilor lor, în cei care bătrânețea a pierit?
Also [the] strength of hands their why? to me on them it had perished vigor.
3 Singuri, din lipsă și foamete, fugind în pustie de mult pustiită și secătuită.
In poverty and in hunger barren the [ones who] gnaw a dry region yesterday of ruin and desolation.
4 Care taie nalbă de pe lângă tufișuri și rădăcini de ienupăr ca hrană a lor.
Those [who] pluck off mallow on bush[es] and [the] root of broom plants [for] food their.
5 Ei au fost alungați dintre oameni, (care au strigat după ei ca după un hoț);
From [the] community they are driven away people shout on them like thief.
6 Ca să locuiască în coastele văilor, în peșteri ale pământului și în stânci.
On [the] slope of wadis to dwell holes of [the] ground and rocks.
7 Printre tufișuri au zbierat; sub urzici s-au adunat.
Between bushes they bray under nettle[s] they are joined together.
8 Erau copii de nebuni, da, copii de oameni josnici; erau mai ticăloși decât pământul.
Sons of a fool also sons of not a name they have been scourged from the land.
9 Și acum sunt cântecul lor, da, sunt zicătoarea lor.
And now taunt song their I have become and I have become for them a word.
10 Ei mă detestă, fug departe de mine și nu se abțin să mă scuipe în față.
They abhor me they are distant from me and from face my not they have withheld spittle.
11 Pentru că mi-a dezlegat frânghia și m-a chinuit, ei de asemenea și-au dat frâu liber înaintea mea.
For (string my *Q(K)*) he has loosened and he has afflicted me and [the] halter from before me they have sent away.
12 Tinerii se ridică peste dreapta mea; ei îmi împing deoparte picioarele și își ridică împotriva mea căile nimicirii lor.
On [the] right [side] a brood they arise feet my they have sent away and they have piled up on me [the] paths of disaster their.
13 Ei îmi distrug cărarea, profită de nenorocirea mea, nu au ajutor.
They have torn down pathway my to destruction my they benefit not a helper [belongs] to them.
14 Au venit peste mine ca apele printr-o spărtură largă, în pustiire s-au rostogolit peste mine.
Like a breach wide they come under devastation they have rolled themselves.
15 Terori s-au întors asupra mea, ei îmi urmăresc sufletul ca vântul; și bunăstarea mea trece ca un nor.
It has been turned on me sudden terror it pursues like the wind dignity my and like a cloud it has passed away prosperity my.
16 Și acum sufletul meu este turnat peste mine; zilele nenorocirii m-au apucat.
And now on me it pours itself out life my they seize me days of affliction.
17 Oasele îmi sunt străpunse în mine pe timpul nopții și tendoanele mele nu au odihnă.
Night bones my he has pierced from on me and gnawing [pains] my not they rest!
18 Prin marea forță a bolii mele este îmbrăcămintea mea schimbată, mă leagă împrejur ca gulerul cămășii mele.
With greatness of strength it disguises itself clothing my like [the] mouth of tunic my he girds about me.
19 El m-a aruncat în mocirlă și am devenit ca țărâna și cenușa.
He has thrown me to the mud and I have become like like dust and ash[es].
20 Strig către tine și nu mă asculți; mă ridic în picioare și nu iei aminte la mine.
I cry for help to you and not you answer me I have stood and you have considered carefully me.
21 Ai devenit crud față de mine, cu mâna ta puternică mi te opui.
You change yourself into [one] cruel to me with [the] might of hand your you are hostile to me.
22 Tu mă ridici spre vânt, mă faci să călăresc pe el și îmi topești ființa.
You lift up me to [the] wind you make ride me and you dissolve me (success. *Q(K)*)
23 Fiindcă știu că mă vei aduce la moarte și la casa rânduită pentru toți cei vii.
For I know death you will bring me and a house of appointed meeting for every living [thing].
24 Totuși el nu își va întinde mâna spre mormânt, deși ei strigă la nimicirea lui.
Surely not on a heap of ruins anyone stretches out a hand or in disaster his to them a cry for help.
25 Nu am plâns pentru cel ce era în necaz? Nu a fost sufletul meu întristat pentru cel sărac?
Not did I weep for [the] hard of day was it grieved? self my for the needy [person].
26 Când căutam binele, atunci răul a venit; și când am așteptat lumina, a venit întunericul.
If good I waited for and it came evil and I waited for light and it came darkness.
27 Adâncurile mele fierbeau și nu se odihneau; zilele necazului mă întâmpinau.
Inward parts my they have been made to boil and not they have been still they have confronted me days of affliction.
28 Umblam jelind, fără soare; m-am ridicat în picioare și am strigat în adunare.
Being dark I have gone about with not sun I have stood in the assembly I cry out for help.
29 Sunt frate dragonilor și însoțitor bufnițelor.
A brother I have become of jackals and a companion of daughters of an ostrich.
30 Pielea mi se înnegrește pe mine și oasele mi se ard de arșiță.
Skin my it has become black from on me and bone my it has burned from heat.
31 Harpa de asemenea mi s-a prefăcut în jelire și instrumentul meu de suflat în vocea celor ce plâng.
And it has become mourning harp my and flute my [the] sound of weepers.

< Iov 30 >