Iov 24
1 De ce, văzând că timpurile nu sunt ascunse de cel Atotputernic, nu văd zilele lui cei ce îl cunosc?
¿Por qué no son ocultos los tiempos al Todopoderoso, pues los que le conocen no ven sus días?
2 Unii mută pietrele de hotar; ei cu violență iau turme și pășunea lor.
Toman los términos, roban los ganados, y los apacientan.
3 Ei alungă măgarul celor fără tată, iau boul văduvei drept garanție.
Llévanse el asno de los huérfanos, prendan el buey de la viuda.
4 Ei abat pe nevoiaș de pe cale; săracii pământului se ascund împreună.
Hacen apartar del camino a los pobres, y todos los pobres de la tierra se esconden.
5 Iată, asemenea măgarilor sălbatici în pustie, ei merg înainte să își facă lucrarea; sculându-se din timp pentru o pradă, pustia aduce hrană pentru ei și pentru copiii lor.
He aquí, que como asnos monteses en el desierto salen a su obra madrugando para robar; el desierto es su mantenimiento, y de sus hijos.
6 Ei își culeg fiecare nutrețul său în câmp și adună recolta viei celor stricați.
En el campo siegan su pasto, y los impíos vendimian la viña.
7 Ei fac pe cei goi să găzduiască fără haină, încât nu au acoperământ pe frig.
Al desnudo hacen dormir sin ropa, y que en el frío no tenga cobertura.
8 Ei sunt uzi de aversele de ploaie ale munților și îmbrățișează stânca din lipsa unui adăpost.
De la inundación de los montes fueron humedecidos; y abrazaron las peñas sin tener en que cubrirse.
9 Ei smulg pe cel fără tată de la piept și iau garanție de la sărac.
Al huérfano del pecho roban, y de sobre el pobre toman la prenda.
10 Îl fac să meargă gol, fără haină, și iau snopul de la cel flămând.
Al desnudo hacen andar sin vestido, y a los hambrientos quitan los manojos.
11 Ei fac ulei înăuntrul zidurilor lor și calcă teascurile lor de vin și suferă de sete.
De dentro de sus paredes exprimen el aceite, pisan los lagares, y mueren de sed.
12 Oamenii din cetate gem și sufletul celui rănit țipă; totuși Dumnezeu nu le pune la socoteală nebunia.
De la ciudad claman los hombres, y las almas de los muertos dan voces, y Dios no puso estorbo.
13 Ei sunt dintre cei care se revoltă împotriva luminii, ei nu cunosc căile ei, nici nu locuiesc în cărările ei.
Ellos son los que son rebeldes a la luz: nunca conocieron sus caminos, ni estuvieron en sus veredas.
14 Ucigașul, ridicându-se odată cu lumina, ucide pe sărac și pe nevoiaș și în timpul nopții este ca un hoț.
A la luz se levanta el matador: mata al pobre y al necesitado, y de noche es como ladrón.
15 De asemenea ochiul celui adulter așteaptă amurgul, spunând: Niciun ochi nu mă va vedea; și își deghizează fața.
El ojo del adúltero está aguardando la noche, diciendo: No me verá nadie, y esconderá su rostro.
16 În întuneric ei sparg casele pe care le-au însemnat pentru ei în timpul zilei; ei nu cunosc lumina.
En las tinieblas minan las casas, que de día se señalaron: no conocen la luz.
17 Căci dimineața este pentru ei întocmai ca umbra morții, dacă cineva îi cunoaște, ei sunt în terorile umbrei morții.
Porque a todos ellos la mañana les es como sombra de muerte: si son conocidos, terrores de sombra de muerte los toman.
18 El este iute ca apele; partea lor este blestemată pe pământ; nu privește calea viilor.
Son livianos sobre las aguas: su porción es maldita en la tierra. Nunca vienen por el camino de las viñas.
La sequedad, y también el calor roban las aguas de la nieve; y el sepulcro a los pecadores. (Sheol h7585)
20 Pântecul îl va uita; viermele se va înfrupta din el; nu va mai fi amintit; și stricăciunea va fi frântă ca un pom.
El misericordioso se olvidará de ellos, los gusanos sentirán dulzura de ellos: nunca más habrá de ellos memoria; y como un árbol será quebrantada la iniquidad.
21 El se poartă rău cu cea stearpă care nu naște și nu face bine văduvei.
A la mujer estéril que no paría, afligió: y a la viuda nunca hizo bien.
22 El atrage de asemenea pe cel puternic cu puterea sa; se ridică și niciun om nu este sigur de viață.
Mas a los violentos adelantó con su poder: levantóse, y no fió a nadie en la vida.
23 Deși îi este dat să fie în siguranță acolo unde se odihnește, totuși ochii lui sunt peste căile lor.
Si algunos le dieron a crédito, y se afirmó en ellos; sus ojos tuvo puestos sobre los caminos de ellos.
24 Ei sunt înălțați pentru puțin timp, dar apoi sunt înjosiți; sunt scoși de pe cale ca toți ceilalți și retezați ca vârfurile spicelor.
Fueron enaltecidos por un poco, y desaparecieron, y son abatidos como cada cual: serán encerrados, y cortados como cabezas de espigas.
25 Și dacă nu este așa acum, cine mă va face mincinos și va face vorbirea mea fără valoare?
Y si no es así, ¿quién me desmentirá ahora, o tornará en nada mis palabras?
