Iov 24
1 De ce, văzând că timpurile nu sunt ascunse de cel Atotputernic, nu văd zilele lui cei ce îl cunosc?
Times are not hid from the Almighty: but they that know him, know not his days.
2 Unii mută pietrele de hotar; ei cu violență iau turme și pășunea lor.
Some have removed landmarks, have taken away flocks by force, and fed them.
3 Ei alungă măgarul celor fără tată, iau boul văduvei drept garanție.
They have driven away the ass of the fatherless, and have taken away the widow’s ox for a pledge.
4 Ei abat pe nevoiaș de pe cale; săracii pământului se ascund împreună.
They have overturned the way of the poor, and have oppressed together the meek of the earth.
5 Iată, asemenea măgarilor sălbatici în pustie, ei merg înainte să își facă lucrarea; sculându-se din timp pentru o pradă, pustia aduce hrană pentru ei și pentru copiii lor.
Others like wild asses in the desert go forth to their work: by watching for a prey they get bread for their children.
6 Ei își culeg fiecare nutrețul său în câmp și adună recolta viei celor stricați.
They reap the field that is not their own, and gather the vintage of his vineyard whom by violence they have oppressed.
7 Ei fac pe cei goi să găzduiască fără haină, încât nu au acoperământ pe frig.
They send men away naked, taking away their clothes who have no covering in the cold:
8 Ei sunt uzi de aversele de ploaie ale munților și îmbrățișează stânca din lipsa unui adăpost.
Who are wet, with the showers of the mountains, and having no covering embrace the stones.
9 Ei smulg pe cel fără tată de la piept și iau garanție de la sărac.
They have violently robbed the fatherless, and stripped the poor common people.
10 Îl fac să meargă gol, fără haină, și iau snopul de la cel flămând.
From the naked and them that go without clothing, and from the hungry they have taken away the ears of corn.
11 Ei fac ulei înăuntrul zidurilor lor și calcă teascurile lor de vin și suferă de sete.
They have taken their rest at noon among the stores of them, who after having trodden the winepresses suffer thirst.
12 Oamenii din cetate gem și sufletul celui rănit țipă; totuși Dumnezeu nu le pune la socoteală nebunia.
Out of the cities they have made men to groan, and the soul of the wounded hath cried out, and God doth not suffer it to pass unrevenged.
13 Ei sunt dintre cei care se revoltă împotriva luminii, ei nu cunosc căile ei, nici nu locuiesc în cărările ei.
They have been rebellious to the light, they have not known his ways, neither have they returned by his paths.
14 Ucigașul, ridicându-se odată cu lumina, ucide pe sărac și pe nevoiaș și în timpul nopții este ca un hoț.
The murderer riseth at the very break of day, he killeth the needy, and the poor man: but in the night he will be as a thief.
15 De asemenea ochiul celui adulter așteaptă amurgul, spunând: Niciun ochi nu mă va vedea; și își deghizează fața.
The eye of the adulterer observeth darkness, saying: No eye shall see me: and he will cover his face.
16 În întuneric ei sparg casele pe care le-au însemnat pentru ei în timpul zilei; ei nu cunosc lumina.
He diggeth through houses in the dark, as in the day they had appointed for themselves, and they have not known the light.
17 Căci dimineața este pentru ei întocmai ca umbra morții, dacă cineva îi cunoaște, ei sunt în terorile umbrei morții.
If the morning suddenly appear, it is to them the shadow of death: and they walk in darkness as if it were in light.
18 El este iute ca apele; partea lor este blestemată pe pământ; nu privește calea viilor.
He is light upon the face of the water: cursed be his portion on the earth, let him not walk by the way of the vineyards.
Let him pass from the snow waters to excessive heat, and his sin even to hell. (Sheol h7585)
20 Pântecul îl va uita; viermele se va înfrupta din el; nu va mai fi amintit; și stricăciunea va fi frântă ca un pom.
Let mercy forget him: may worms be his sweetness: let him be remembered no more, but be broken in pieces as an unfruitful tree.
21 El se poartă rău cu cea stearpă care nu naște și nu face bine văduvei.
For he hath fed the barren that beareth not, and to the widow he hath done no good.
22 El atrage de asemenea pe cel puternic cu puterea sa; se ridică și niciun om nu este sigur de viață.
He hath pulled down the strong by his might: and when he standeth up, he shall not trust to his life.
23 Deși îi este dat să fie în siguranță acolo unde se odihnește, totuși ochii lui sunt peste căile lor.
God hath given him place for penance, and he abuseth it unto pride: but his eyes are upon his ways.
24 Ei sunt înălțați pentru puțin timp, dar apoi sunt înjosiți; sunt scoși de pe cale ca toți ceilalți și retezați ca vârfurile spicelor.
They are lifted up for a little while and shall not stand, and shall be brought down as all things, and shall be taken away, and as the tops of the ears of corn they shall be broken.
25 Și dacă nu este așa acum, cine mă va face mincinos și va face vorbirea mea fără valoare?
And if it be not so, who can convince me that I have lied, and set my words before God?
