Isaia 9
1 Totuşi întunericul nu va fi precum în chinuirea ei, când mai înainte el a chinuit uşor ţara lui Zabulon şi ţara lui Neftali, iar apoi a chinuit-o apăsător pe calea mării, dincolo de Iordan, în Galileea naţiunilor.
Perciocchè colei che fu afflitta, non sarà [più] ravvolta in tenebre. Come al tempo di prima [Iddio] avvilì il paese di Zabulon, e il paese di Neftali, così, nel tempo posteriore, egli riempirà di gloria [il paese] dalla parte del mare, di là dal Giordano, la Galilea de' Gentili.
2 Poporul care umbla în întuneric a văzut o mare lumină; peste cei ce locuiesc în ţara umbrei morţii, a strălucit lumina.
IL popolo che camminava nelle tenebre, ha veduta una gran luce; la luce è risplenduta a quelli che abitavano nella terra dell'ombra della morte.
3 Tu ai înmulţit naţiunea şi nu ai mărit bucuria; ei se bucură înaintea ta conform bucuriei de la seceriş şi cum se bucură oamenii când împart prada.
Tu hai moltiplicata la nazione, tu gli hai accresciuta l'allegrezza; essi si son rallegrati nel tuo cospetto, come l'uomo si rallegra nella ricolta, come altri festeggia quando si spartiscono le spoglie.
4 Fiindcă ai frânt jugul poverii lui şi toiagul umărului său şi nuiaua opresorului său, ca în ziua lui Madian.
Perciocchè tu hai spezzato il giogo del quale egli era caricato, e la verga con la quale gli erano battute le spalle, [e] il bastone di chi lo tiranneggiava, come al giorno di Madian.
5 Căci fiecare bătălie a războinicului este cu tumult şi haine tăvălite în sânge, care vor fi pentru ardere, mâncare pentru foc.
Conciossiachè ogni saccheggiamento di saccheggiatori [sia] con istrepito e tumulto; e i vestimenti son voltolati nel sangue; poi sono arsi, e divengon pastura del fuoco.
6 Căci un copil ni s-a născut, un fiu ni s-a dat, şi domnia va fi pe umărul lui şi îi va fi pus numele Minunat, Sfătuitor, Dumnezeul puternic, Tatăl veşnic, Prinţul Păcii.
Perciocchè il Fanciullo ci è nato, il Figliuolo ci è stato dato; e l'imperio è stato [posto] sopra le sue spalle; e il suo Nome sarà chiamato: L'Ammirabile, il Consigliere, l'Iddio forte, il Padre dell'eternità, il Principe della pace.
7 Nu se va sfârşi mărirea domniei şi păcii lui, peste tronul lui David şi peste împărăţia sa, pentru a o rândui şi a o întemeia cu judecată şi cu dreptate de acum înainte pentru totdeauna. Zelul DOMNULUI oştirilor va face aceasta.
[Vi sarà] senza fine accrescimento d'imperio e di pace, sopra il trono di Davide, e sopra il suo regno; per istabilirlo, e per fermarlo in giudicio, e in giustizia, da ora fino in eterno. La gelosia del Signor degli eserciti farà questo.
8 Domnul a trimis un cuvânt la Iacob şi acesta s-a aşezat uşor peste Israel.
IL Signore ha mandata una parola contro a Giacobbe, ed ella caderà sopra Israele.
9 Şi tot poporul va cunoaşte, până la Efraim şi locuitorii Samariei, care spun în mândria şi tăria inimii:
E tutto il popolo [la] saprà; Efraim, e gli abitanti di Samaria, i quali dicono con superbia, e con grandigia di cuore;
10 Cărămizile au căzut, dar vom construi cu pietre cioplite; sicomorii sunt tăiaţi, dar îi vom schimba cu cedri.
I mattoni son caduti, ma noi edificheremo di pietre pulite; i sicomori sono stati tagliati, ma noi [li] muteremo [in] cedri.
11 De aceea DOMNUL va aşeza pe potrivnicii lui Rezin împotriva lui şi va uni pe duşmanii lui;
[Quando] adunque il Signore avrà innalzati i nemici di Resin sopra lui, farà anche muovere alla mescolata i nemici d'Israele:
12 Sirienii înainte şi filistenii în spate; şi vor mânca pe Israel cu gură deschisă. Cu toate acestea mânia lui nu s-a întors, ci mâna lui este încă întinsă.
i Siri dall'Oriente, i Filistei dall'Occidente; ed essi divoreranno Israele a piena bocca. Per tutto ciò la sua ira non si racqueterà; anzi la sua mano [sarà] ancora stesa.
13 Căci poporul nu se întoarce la cel ce l-a lovit, nici nu caută pe DOMNUL oştirilor.
E [perchè] il popolo non si sarà convertito a colui che lo percuote, e non avrà ricercato il Signor degli eserciti,
14 De aceea DOMNUL va tăia din Israel cap şi coadă, ramură şi papură, într-o singură zi.
il Signore riciderà in un medesimo giorno da Israele il capo e la coda, il ramo ed il giunco.
15 Pe bătrânul şi pe cel demn de cinste, el este capul; şi pe profetul care învaţă [pe alţii] minciuni, el este coada.
L'anziano e l'uomo d'autorità [sono] il capo; e il profeta che insegna menzogna [è] la cosda.
16 Căci conducătorii acestui popor îl fac să rătăcească; şi cei conduşi de ei sunt nimiciţi.
E quelli che predicano beato questo popolo saranno seduttori, e quelli d'infra esso che si persuadono d'esser beati saranno distrutti.
17 De aceea Domnul nu va avea bucurie în tinerii lui, nici nu va avea milă de cei fără tată şi de văduve, căci fiecare este un făţarnic şi un făcător de rău şi fiecare gură vorbeşte nebunie. Cu toate acestea mânia lui nu s-a întors, ci mâna lui este încă întinsă.
Perciò, il Signore non prenderà alcun diletto ne' giovani di esso, e non avrà pietà de' suoi orfani, nè delle sue vedove; perchè tutti [son] profani e maligni; ed ogni bocca parla cose vituperose. Per tutto ciò l'ira sua non si racqueterà; anzi la sua mano [sarà] ancora stesa.
18 Căci stricăciunea arde ca focul, va mânca mărăcinii şi spinii şi va aprinde desişurile pădurii şi se vor ridica precum înălţarea fumului.
Perciocchè l'empietà arderà come un fuoco, divorerà le vepri ed i pruni, e si accenderà negli alberi più folti del bosco, e quelli se ne andranno a viluppi, come si alza il fumo.
19 Prin furia DOMNULUI oştirilor este ţara întunecată şi poporul va fi ca mâncare pentru foc, nimeni nu va cruţa pe fratele său.
Per l'indegnazione del Signor degli eserciti la terra scurerà, e il popolo sarà come l'esca del fuoco; l'uomo non risparmierà il suo fratello;
20 Şi el va răpi în dreapta şi tot va fi flămând; şi va mânca în stânga şi tot nu se va sătura; fiecare om se va hrăni cu carnea propriului braţ:
anzi strapperà a destra, e pure avrà fame; e divorerà a sinistra, e pur non sarà saziato; ciascuno mangerà la carne del suo braccio.
21 Manase pe Efraim; şi Efraim pe Manase; şi ei împreună vor fi împotriva lui Iuda. Cu toate acestea mânia lui nu s-a întors, ci mâna lui este încă întinsă.
Manasse [divorerà] Efraim, ed Efraim Manasse; [benchè] sieno insieme contro a Giuda. Per tutto ciò l'ira sua non si racqueterà; anzi la sua mano [sarà] ancora stesa.
