Isaia 54
1 Cântă, stearpo, tu care nu ai născut; izbucneşte în cântare şi strigă tare, tu care nu ai avut durerile naşterii, fiindcă mai mulţi sunt copiii celei pustiite decât copiii celei măritate, spune DOMNUL.
Lauda sterilis quæ non paris: decanta laudem, et hinni quæ non pariebas: quoniam multi filii desertæ magis quam eius, quæ habet virum, dicit Dominus.
2 Lărgeşte locul cortului tău şi să întindă ei perdelele locuinţelor tale, nu cruţa, lungeşte-ţi funiile şi întăreşte-ţi cuiele;
Dilata locum tentorii tui, et pelles tabernaculorum tuorum extende, ne parcas: longos fac funiculos tuos, et clavos tuos consolida.
3 Fiindcă te vei întinde în dreapta şi în stânga; şi sămânţa ta va moşteni neamurile şi va face cetăţile pustiite să fie locuite.
Ad dexteram enim, et ad lævam penetrabis: et semen tuum gentes hereditabit, et civitates desertas inhabitabit.
4 Nu te teme, căci nu vei fi ruşinată, nici nu vei fi încurcată; fiindcă nu vei fi dată de ruşine, pentru că vei uita ruşinea tinereţii tale şi nu îţi vei mai aminti ocara văduviei tale.
Noli timere quia non confunderis, neque erubesces: non enim te pudebit, quia confusionis adolescentiæ tuæ oblivisceris, et opprobrii viduitatis tuæ non recordaberis amplius.
5 Fiindcă Făcătorul tău este soţul tău; DOMNUL oştirilor este numele său; şi Răscumpărătorul tău, Cel Sfânt al lui Israel; Dumnezeul întregului pământ va fi el numit.
Quia dominabitur tui qui fecit te, Dominus exercituum nomen eius: et Redemptor tuus, Sanctus Israel, Deus omnis terræ vocabitur.
6 Căci DOMNUL te-a chemat ca pe o femeie părăsită şi mâhnită în duh şi o soţie a tinereţii, când ai fost refuzată, spune Dumnezeul tău.
Quia et mulierem derelictam et mœrentem spiritu vocavit te Dominus, et uxorem ab adolescentia abiectam, dixit Deus tuus.
7 Pentru puţin timp te-am părăsit, dar cu îndurări mari te voi aduna.
Ad punctum in modico dereliqui te, et in miserationibus magnis congregabo te.
8 Într-o fărâmă de furie mi-am ascuns faţa de tine pentru o clipă, dar cu bunătate veşnică voi avea milă de tine, spune DOMNUL, Răscumpărătorul tău.
In momento indignationis abscondi faciem meam parumper a te, et in misericordia sempiterna misertus sum tui: dixit Redemptor tuus Dominus.
9 Fiindcă aceasta este ca apele lui Noe pentru mine, căci aşa cum am jurat că apele lui Noe nu vor mai trece peste pământ, tot astfel am jurat că nu mă voi mai înfuria pe tine, nici nu te voi mai mustra.
Sicut in diebus Noe istud mihi est, cui iuravi ne inducerem aquas Noe ultra super terram: sic iuravi ut non irascar tibi, et non increpem te.
10 Căci munţii se vor depărta şi dealurile vor fi mutate, dar bunătatea mea nu se va depărta de tine, nici legământul păcii mele nu va fi mutat, spune DOMNUL, care are milă de tine.
Montes enim commovebuntur, et colles contremiscent: misericordia autem mea non recedet a te, et fœdus pacis meæ non movebitur: dixit miserator tuus Dominus.
11 Tu, cea chinuită, aruncată de furtună [şi] nemângâiată, iată, voi pune pietrele tale cu frumoase culori şi voi pune temeliile tale cu safire.
Paupercula tempestate convulsa, absque ulla consolatione. Ecce ego sternam per ordinem lapides tuos, et fundabo te in sapphiris,
12 Şi voi face ferestrele tale din agate şi porţile tale din rubine şi toate graniţele tale din pietre plăcute.
et ponam iaspidem propugnacula tua: et portas tuas in lapides sculptos, et omnes terminos tuos in lapides desiderabiles.
13 Şi toţi copiii tăi vor fi discipoli ai DOMNULUI; şi mare va fi pacea copiilor tăi.
Universos filios tuos doctos a Domino: et multitudinem pacis filiis tuis.
14 În dreptate vei fi întemeiată; de oprimare vei fi departe, pentru că nu te vei teme; şi de groază, fiindcă nu se va apropia de tine.
Et in iustitia fundaberis: recede procul a calumnia, quia non timebis: et a pavore, quia non appropinquabit tibi.
15 Iată, cu siguranţă ei se vor aduna, dar aceasta nu va fi de la mine, oricine se va aduna împotriva ta va cădea din cauza ta.
Ecce accola veniet, qui non erat mecum, advena quondam tuus adiungetur tibi.
16 Iată, eu l-am creat pe fierar care suflă cărbunii în foc şi care aduce o unealtă pentru munca lui; şi l-am creat pe risipitorul pentru a distruge.
Ecce ego creavi fabrum sufflantem in igne prunas, et proferentem vas in opus suum, et ego creavi interfectorem ad disperdendum.
17 Nicio armă formată împotriva ta nu va prospera; şi fiecare limbă ce se va ridica împotriva ta în judecată o vei condamna. Aceasta este moştenirea servitorilor DOMNULUI şi dreptatea lor este de la mine, spune DOMNUL.
Omne vas, quod fictum est contra te, non dirigetur: et omnem linguam resistentem tibi in iudicio, iudicabis. Hæc est hereditas servorum Domini, et iustitia eorum apud me, dicit Dominus.
A Dove is Sent Forth from the Ark
