< Geneză 38 >

1 Şi s-a întâmplat în acel timp, că Iuda a coborât de la fraţii săi şi s-a abătut pe la un anumit adulamit, al cărui nume era Hira.
E kindeno, Juda noweyo owetene kendo nodhi odak gi ja-Adulam ma nyinge Hira.
2 Şi Iuda a văzut acolo o fiică a unui anumit canaanit, al cărui nume era Şua; şi a luat-o şi a intrat la ea.
Kuno Juda noromo gi nyar Shua ja-Kanaan mokendo kendo oriwore kode.
3 Şi ea a rămas însărcinată şi a născut un fiu; şi el i-a pus numele Er.
Nomako ich kendo onywolo wuowi manochaki ni Er.
4 Şi ea a rămas însărcinată din nou şi a născut un fiu; şi ea i-a pus numele Onan.
Nochako omako ich kendo onywolo wuowi kendo nochake ni Onan.
5 Şi ea a rămas însărcinată încă odată şi a născut un fiu; şi i-a pus numele Şela; şi el era la Chezib când ea l-a născut.
Nochako onywolo wuowi machielo kendo nochake ni Shela. Wuowini nonywolo ka en Kezib.
6 Şi Iuda a luat o soţie pentru Er, întâiul lui născut, al cărei nume era Tamar.
Juda nokendone Er, wuode maduongʼ dhako kendo niluonge ni Tamar.
7 Şi Er, întâiul născut al lui Iuda, era stricat înaintea ochilor Domnului; şi Domnul l-a ucis.
To kata kamano, Er wuod Juda maduongʼ ne ngʼama timbene richo ahinya e nyim Jehova Nyasaye; kuom mano Jehova Nyasaye nonege.
8 Şi Iuda i-a spus lui Onan: Intră la soţia fratelui tău şi căsătoreşte-te cu ea şi ridică sămânţă fratelui tău.
Eka Juda nowacho ne Onan wuode niya, “Kaw chi owadu kendo ibed kode kaka yuori mondo inywol kode nyithindo ichung godo wi owadu.”
9 Şi Onan a ştiut că sămânţa nu va fi a lui; şi s-a întâmplat, când intra la soţia fratelui său, că vărsa sămânţa pe pământ ca nu cumva să dea sămânţă fratelui său.
To Onan nongʼeyo ni nyithindogo ok bi bedo mage, kuom mano e sa asaya mane oriwore kod chi owadgino; ne oolo kothe oko e lowo mondo ne mi kik onywol nyathi ne owadgi.
10 Şi lucrul pe care l-a făcut nu a plăcut Domnului. De aceea l-a ucis şi pe el.
Gimane otimono ne gima kwero e nyim Jehova Nyasaye; kuom mano en bende Jehova Nyasaye nonege.
11 Atunci Iuda a spus lui Tamar, nora lui: Rămâi văduvă la casa tatălui tău, până Şela, fiul meu, va creşte; fiindcă zicea: Nu cumva să moară şi el ca fraţii săi. Şi Tamar a mers şi a locuit în casa tatălui ei.
Eka Juda nowacho ne Tamar chi wuode niya, “Dhi dag e od wuonu kaka dhako ma chwore otho nyaka chop Shela wuoda bed maduongʼ.” Nikech noparo niya, “En bende onyalo tho mana kaka owetene.” Kuom mano Tamar nodhi odak gi wuon mare.
12 Şi după un timp, fiica lui Şua, soţia lui Iuda a murit; şi Iuda a fost mângâiat şi a urcat la Timnat la tunzătorii lui de oi, el, şi prietenul său, Hira adulamitul.
Bangʼ kinde moko, nyar Shua ma chi Juda notho. Kane Juda osetieko weche mag liel, nodhi nyaka Timna ir joma ne lielo yie rombege kendo nodhi gi Hira ja-Adulam ma osiepne.
13 Şi i s-a spus lui Tamar, zicând: Iată, socrul tău urcă la Timnat să îşi tundă oile.
Kane owach ne Tamar ni kwar mare owuok dhi Timna ngʼado yie rombe,
14 Şi ea şi-a dat jos hainele de văduvă de pe ea şi s-a acoperit cu un văl şi s-a înfăşurat şi a stat jos într-un loc deschis, care este pe lângă calea spre Timnat, pentru că ea a văzut că Şela crescuse, iar ea nu i-a fost dată de soţie.
nolonyo lawe mar chola oko, moumore gi suka mondo olok kite eka ne odhi mobet e dhorangach madonjo Enaim, mantie e yo madhi Timna. Nikech noneno ni kata obedo ni Shela koro osebedo ngʼama duongʼ, to ne ok omiyego mondo obed chwore.
15 Când Iuda a văzut-o, a crezut că ea era o curvă, pentru că îşi acoperise faţa.
Kane Juda onene, noparo ni en ochot nikech noumo wangʼe.
16 Şi el s-a abătut la ea de pe cale şi a spus: Lasă-mă, te rog, să intru la tine; (pentru că nu a ştiut că ea era nora lui.) Iar ea a spus: Ce îmi vei da, ca să intri la mine?
Ka ok ongʼeyo ni mano chi wuode Juda nodhi ire kamane obetie bath yo kendo owachone niya, “Koro bi mondo wabed kodi e achiel.” To Tamar nopenje niya, “Ibiro miya angʼo ka wabedo kodi e achiel?”
17 Iar el a spus: Îţi voi trimite un ied din turmă. Iar ea a spus: Îmi vei da o garanţie, până îl trimiţi?
To Juda nodwoke niya, “Abiro oroni nyadiel magolo e kwethna.” To Tamar nomedo penje niya, “Ibiro singona angʼo kapok ioro nyadiendno?”
18 Iar el a spus: Ce garanţie să îţi dau? Iar ea a spus: Sigiliul tău şi brăţările tale şi toiagul tău din mâna ta. Şi el i le-a dat şi a intrat la ea şi ea a rămas însărcinată de la el.
To Juda nodwoke niya, “Singo mar angʼo ma idwaro?” To Tamar nodwoke niya, “Miya banglinino gi tonde kod luth manie lwetino.” Kuom mano Juda nomiyo Tamar chi wuode gigo kendo noriwore kode mi Tamar nomako ich kod Juda kwar mare.
19 Şi ea s-a ridicat şi a plecat şi a pus deoparte vălul de pe ea şi a îmbrăcat hainele văduviei ei.
Bangʼ ka Tamar nosedhi, nogolo law mane oumore godo kendo ochako orwako lawe mar chola.
20 Şi Iuda a trimis iedul prin mâna prietenului său, adulamitul, ca să primească garanţia lui din mâna femeii; dar nu a găsit-o.
Eka bangʼe Juda nooro osiepne ma ja-Adulam gi nyadiel mondo mi oduogne gige mane Tamar odhigodo, to osiepne ne ok oyudo Tamar.
21 Atunci el a întrebat bărbaţii acelui loc, spunând: Unde este curva, care era la vedere pe marginea drumului? Iar ei au spus: Nu a fost nicio curvă în acest loc.
Nopenjo ji mane odak kanyo niya, “Ere ochot madhako mane obet e akek yo madhi Enaim cha?” To negidwoke niya, “Onge ochot ma dhako ka.”
22 Şi el s-a întors la Iuda şi a spus: Nu o pot găsi; şi de asemenea oamenii locului au spus că nu era nicio curvă în acel loc.
Eka nodok ir Juda kendo owachone niya, “Ok ayude. To ji modak kanyo ne owachona ni, ‘Onge ochot madhako ka.’”
23 Şi Iuda a spus: Să o ţină, ca nu cumva să fim ruşinaţi; iată, eu am trimis acest ied şi nu ai găsit-o.
Eka Juda nowacho niya, “We obed gi gik mane asingonego, nono to ji biro nyierowa. To bende aseorone nyadiendno, to ok inyal yude.”
24 Şi s-a întâmplat cam după trei luni, că i s-a spus lui Iuda, zicând: Tamar, nora ta, a făcut pe curva; şi de asemenea, iată, ea este însărcinată prin curvie. Şi Iuda a spus: Aduceţi-o aici şi să fie arsă.
Bangʼ dweche adek Juda noyudo wach niya, “Tamar chi wuode tim chode osemiyo wichkuot kendo kuom mano koro en gi ich.” Juda nowacho niya, “Goleuru oko kendo uwangʼe nyaka otho!”
25 Când ea a fost adusă, ea a trimis la socrul ei, spunând: Prin bărbatul, ale căruia sunt acestea, sunt însărcinată; şi a spus: Cercetează, te rog, ale cui sunt acestea: sigiliul şi brăţările şi toiagul.
E kinde mane igolo Tamar oko, noorone kwar mare wach niya, “Wuon banglini gi tonde kod ludhni ema nomiya ich rang ane ka inyalo yudo wuon-gi.”
26 Şi Iuda le-a recunoscut şi a spus: Ea a fost mai dreaptă decât mine; deoarece nu i l-am dat pe Şela, fiul meu. Şi el nu a mai cunoscut-o vreodată.
Juda nofwenyo gigo, kendo owacho niya, “Dhakoni ja-adiera maloya, nikech ne ok amiye Shela wuoda mondo okende.” Kendo Juda ne ok ochako oriwore kode.
27 Şi s-a întâmplat în timpul travaliului ei, că, iată, gemeni erau în pântecele ei.
Kane sa ochopo mondo onywolie, nofwenyo ni en kod rude ma yawuowi e iye.
28 Şi s-a întâmplat, când era în travaliu, că unul şi-a scos mâna; şi moaşa a luat şi i-a legat de mână o aţă stacojie, spunând: Acesta a ieşit afară primul.
Kane oyudo onywol, lwet nyathi achiel nowuok oko; kuom mano jacholo nokawo usi makwar kendo otweyo e ngʼut lwedono ka owacho niya, “Ma ema ne okwongo owuok.”
29 Şi s-a întâmplat, în timp ce şi-a tras înapoi mâna, că, iată, fratele lui a ieşit afară; şi ea a spus: Cum ai ieşit afară? Această spărtură să fie asupra ta; de aceea i-au pus numele Pereţ.
To kane nyathino odwoko lwete iye, owadgi machielo nowuok mi owacho niya, “Kama e kaka ithinyori oko!” Omiyo nochake ni Perez.
30 Şi după aceasta a ieşit afară fratele lui, care avea aţa stacojie la mâna lui; şi i-au pus numele Zerah.
Eka owadgi mane otwe usi e ngʼut lwete nowuok mi nochake nying ni Zera.

< Geneză 38 >