Geneză 26

1 Şi a fost o foamete în ţară, în afară de prima foamete care a fost în zilele lui Avraam. Şi Isaac a mers la Abimelec, împăratul filistenilor, la Gherar.

Koro ne nitie kech maduongʼ e piny; bangʼ kech mokwongo mane obedo e ndalo Ibrahim kendo Isaka nodhi Gerar ir Abimelek ruodh jo-Filistia.

2 Şi DOMNUL i s-a arătat şi a spus: Nu coborî în Egipt; locuieşte în ţara despre care îţi voi spune;

Jehova Nyasaye nofwenyore ni Isaka kendo owachone niya, “Kik idhi Misri; to dag mana e piny kama abiro nyisi.

3 Locuieşte temporar în această ţară şi voi fi cu tine şi te voi binecuvânta, pentru că ţie şi seminţei tale, voi da toate aceste ţări şi voi împlini jurământul pe care l-am jurat lui Avraam, tatăl tău.

Dag kae matin, kendo abiro bedo kodi mi agwedhi. Nimar in kod nyikwayi abiro miyou pinyni kendo nachop singruok mane atimo gi wuonu Ibrahim.

4 Şi voi înmulţi sămânţa ta ca stelele cerului şi voi da seminţei tale toate aceste ţări; şi în sămânţa ta toate naţiunile pământului vor fi binecuvântate.

Anami nyikwayi bed mangʼeny ka sulwe mae polo kendo abiro miyogi pinyni duto, kendo kokadho kuom nyikwayi, ogendini duto mag pinyni nogwedhi.

5 Pentru că Avraam a ascultat de vocea mea şi a păzit însărcinarea mea, poruncile mele, statutele mele şi legile mele.

Anagwedhgi kamano nikech Ibrahim noluora kendo norito dwarona, chikena, buchena kod wechena.”

6 Şi Isaac a locuit în Gherar;

Kuom mano Isaka nomedo dak Gerar.

7 Şi oamenii locului l-au întrebat despre soţia lui; iar el a spus: Ea este sora mea; căci se temea să spună: Este soţia mea; ca nu cumva, spunea el, oamenii locului să mă ucidă pentru Rebeca, pentru că ea era plăcută la vedere.

Kane jo-Gerar openje kuom chiege, nowachonegi niya, “En nyamera, nikech noluoro wachonegi ni en chiega. Nowachonegi kamano nikech noparo ni jo-Gerar nyalo nege nikech Rebeka ne en dhako ma jaber.”

8 Şi s-a întâmplat, în timp ce el era acolo de mult timp, că Abimelec, împăratul filistenilor, a privit afară pe fereastră şi a văzut şi, iată, Isaac se juca cu Rebeca, soţia sa.

Kane Isaka osedak kuno kuom kinde mangʼeny, Abimelek ruodh jo-Filistia nongʼicho gie dirisa moneno ka Isaka gi Rebeka chiege jotugo.

9 Şi Abimelec a chemat pe Isaac şi a spus: Iată, cu adevărat ea este soţia ta; şi cum de ai spus: Ea este sora mea? Şi Isaac i-a spus: Pentru că mi-am zis: Nu cumva să mor din cauza ei.

Kuom mano Abimelek noluongo Isaka mopenje niya, “Kwerie ka dhakoni ok chiegi! Angʼo ma omiyo niwacho, ‘Ni en nyaminu’?” Isaka nodwoke niya, “Nikech ne aparo ni anyalo wito ngimana nikech en.”

10 Şi Abimelec a spus: Ce este aceasta ce ne-ai făcut? Unul dintre oameni ar fi putut cu uşurinţă să se culce cu soţia ta şi ai fi adus vinovăţie asupra noastră.

Eka Abimelek nowacho niya, “Ma en angʼo ma itimonwa ni? Ka dipo ni ngʼatwa moro dine oseriwore gi chiegi, donge dikelonwa richo maduongʼ.”

11 Şi Abimelec a poruncit întregului popor, spunând: Cel ce se atinge de acest bărbat sau de soţia lui cu adevărat va fi dat la moarte.

Omiyo Abimelek nogolo chik ne ji duto niya, “Ngʼato angʼata ma omulo ngʼatni kata chiege to nyaka negi.”

12 Apoi Isaac a semănat în acel ţinut şi a primit în acelaşi an însutit şi DOMNUL l-a binecuvântat.

Isaka nopidho cham e pinyno kendo Jehova Nyasaye nogwedhe e higano moyudo cham moloyo manochwoyo nyadi mia achiel.

13 Şi acest bărbat a ajuns mare şi a mers înainte şi a crescut până ce a devenit foarte mare.

Isaka nomedo bedo gi mwandu ahinya kendo mwandune nomedore mobedo jamoko marahuma.

14 Fiindcă avea în posesiune turme şi în posesiune cirezi şi servitori în număr mare şi filistenii îl invidiau.

Ne en kod pith mag jamni kod pith mag dhok kod jotich mangʼeny mi nyiego nomako jo-Filistia kode.

15 Şi toate fântânile pe care servitorii tatălui său le-au săpat în zilele lui Avraam, tatăl său, filistenii le-au astupat şi le-au umplut cu pământ.

Omiyo jo-Filistia nodino sokni mane wasumbini Ibrahim wuon Isaka okunyo.

16 Şi Abimelec i-a spus lui Isaac: Pleacă de la noi, pentru că eşti mult mai puternic decât noi.

Eka Abimelek nowacho ne Isaka niya, “Dar ia ira ka nikech in giteko moloyowa.”

17 Şi Isaac a plecat de acolo şi a ridicat cortul său în valea Gherar şi a locuit acolo.

Omiyo Isaka nodar kanyo modhi e Holo mar Gerar kendo nodak kanyo.

18 Şi Isaac a săpat din nou fântânile de apă, pe care ei le săpaseră în zilele lui Avraam, tatăl său, pentru că filistenii le astupaseră după moartea lui Avraam; şi le-a pus numele după numele pe care tatăl său le-a pus.

Isaka nochako oyawo sokni mane osekuny e ndalo Ibrahim wuon mare, mane jo-Filistia odino bangʼ tho Ibrahim, kendo nochakogi nying mane oyudo wuon-gi Ibrahim osechakogi chon.

19 Şi servitorii lui Isaac au săpat în vale şi au găsit acolo o fântână de apă ţâşnitoare.

Jotich Isaka nokunyo holo kendo negiyudo soko man-gi pi machwer maliw.

20 Şi păstorii din Gherar s-au certat cu păstorii lui Isaac, spunând: Apa este a noastră; şi a pus fântânii numele Esec, pentru că s-au certat cu el.

To jokwath mag Gerar nolaro pig-no gi jokwadh Isaka kagiwacho niya, “Pigni en marwa.” Kuom mano Isaka nochako sokono ni Esek (tiende ni kar dhawo) nikech ne gilare kode

21 Şi au săpat o altă fântână şi s-au certat şi pentru aceasta şi a pus acesteia numele Sitna.

Eka jotich Isaka nokunyo soko moro kendo, to ne gilarore kuom mano bende; kuom mano nochake ni Sitna (tiende ni sadha).

22 Şi s-a mutat de acolo şi a săpat o altă fântână; şi pentru aceea nu s-au certat şi acesteia i-a pus numele Rehobot; şi a spus: Căci de acum DOMNUL a făcut loc pentru noi şi vom fi roditori în ţară.

Nodar kanyo modhi kendo odhi okunyo soko machielo, kendo onge ngʼama nolaro kode. Nochake ni Rehoboth (tiende ni thuolo moromowa), kowacho niya, “Koro Jehova Nyasaye osemiyowa thuolo kendo wabiro medore e piny.”

23 Şi a urcat de acolo la Beer-Şeba.

Noa kuno modhi nyaka Bersheba,

24 Şi DOMNUL i s-a arătat în aceeaşi noapte şi a spus: Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, tatăl tău, nu te teme, pentru că eu sunt cu tine şi te voi binecuvânta şi voi înmulţi sămânţa ta din cauza servitorului meu, Avraam.

Jehova Nyasaye nofwenyore ne gotieno mowachone niya, “An e Nyasach wuonu Ibrahim. Kik iluor nikech an kodi; abiro gwedhi kendo abiro medo nyikwayi nikech singruok mane atimo gi Ibrahim jatichna.”

25 Şi a zidit un altar acolo şi a chemat numele DOMNULUI şi a ridicat cortul său acolo; şi acolo servitorii lui Isaac au săpat o fântână.

Isaka nogero kendo mar misango kuno kendo noluongo nying Jehova Nyasaye. Nogero hembe kanyo mi jotichne nokunyo soko moro kanyo.

26 Atunci Abimelec a mers la el, din Gherar, şi Ahuzat, unul din prietenii săi, şi Picol, căpetenia armatei sale.

Eka Abimelek nobiro ire koa Gerar, ka gin gi Ahuzath jangʼadne rieko kod Fikol ma jatend jolwenje.

27 Şi Isaac le-a spus: Pentru ce aţi venit la mine, văzând că mă urâţi şi m-aţi trimis de la voi?

Isaka nopenjogi niya, “Angʼo momiyo ubiro ira to ne ok udwara mi uriemba?”

28 Iar ei au spus: Noi am văzut cu adevărat că DOMNUL a fost cu tine; şi noi ne-am spus: Să fie acum un jurământ între noi, între noi şi tine, şi să facem un legământ cu tine;

Negidwoke niya, “Koro wasefwenyo ratiro ni Jehova Nyasaye neni kodi, omiyo wadwaro mondo watim kodi winjruok kwakwongʼore. Yie watim winjruok kodi

29 Că nu ne vei face niciun rău, aşa cum nici noi nu ne-am atins de tine şi precum noi nu ţi-am făcut nimic decât bine şi te-am trimis în pace, tu eşti acum binecuvântatul DOMNULUI.

ni ok initimnwa marach mana kaka wan bende ne ok watimoni marach to ne wariti maber mi wagoli gi kwe mondo idhi. To koro Jehova Nyasaye osegwedhi.”

30 Iar el le-a făcut un ospăţ şi au mâncat şi au băut.

Kuom mano Isaka nolosonegi nyasi mi gichiemo kendo gimetho.

31 Şi s-au sculat devreme dimineaţa şi au jurat unul altuia; şi Isaac i-a trimis şi au plecat de la el în pace.

Kinyne gokinyi mangʼich negisingore ka gikwongʼore ngʼato gi ngʼato. Eka Isaka nogonyogi ma gidhi gi kwe.

32 Şi s-a întâmplat, în aceeaşi zi, că servitorii lui Isaac au venit şi i-au povestit referitor la fântâna pe care o săpaseră şi i-au spus: Am găsit apă.

Chiengʼ onogo jotich Isaka nobiro ire monyise kuom soko mane gisekunyo. Negiwachone niya, “Waseyudo pi!”

33 Şi pe aceasta a numit-o Şeba, de aceea numele cetăţii este Beer-Şeba până în ziua de astăzi.

Noluongo kanyo ni Shiba (tiende ni kar singruok) nyaka chil kawuono dalano osebed kiluongo ni Bersheba.

34 Şi Esau era în vârstă de patruzeci de ani când a luat de soţie pe Iudit, fiica lui Beeri hititul, şi pe Basmat, fiica lui Elon hititul,

Kane Esau ja-higni piero angʼwen, nokendo Judith nyar Beeri ma ja-Hiti, kod Basemath nyar Elon ma ja-Hiti.

35 Care au fost o mâhnire în duh pentru Isaac şi pentru Rebeca.

Mon-go nomiyo Isaka kod Rebeka chuny lit.