< Geneză 19 >

1 Şi pe seară, doi îngeri au venit la Sodoma; şi Lot şedea în poarta Sodomei; şi Lot, văzându-i, s-a ridicat să îi întâmpine şi s-a aplecat cu faţa sa la pământ;
Lamatualain feꞌe olaꞌ no Abraham ma, ate Na rua mia sorga risiꞌ kota Sodꞌom. Ara losa naa te, relo a nae mopo ena. Leleꞌ naa, Lot feꞌe endoꞌ sia kota a lelesu ine na. Nita atahori karuaꞌ ra ma, ana neu soru se. Ana sendeꞌ lululangga na ma beꞌutee mia mata nara.
2 Şi a spus: Iată acum, domnii mei, abateţi-vă, vă rog, în casa servitorului vostru şi rămâneţi toată noaptea şi spălaţi-vă picioarele şi vă veţi trezi devreme să mergeţi pe căile voastre. Iar ei au spus: Nu, ci vom sta în stradă toată noaptea.
Ma ana olaꞌ nae, “Ama nggare! Ima tuli ume ngga dei. Safe ei mara, ma sungguꞌ. Mbila fefetu na fo, feꞌe lao naa.” Te rataa rae, “Makasi. Afiꞌ tao ia-naa! Hai sungguꞌ miiꞌ a lenu loaꞌ ia.”
3 Dar el a insistat pe lângă ei foarte mult şi s-au abătut la el şi au intrat în casa lui şi a făcut pentru ei un ospăţ şi a copt azimă şi au mâncat.
Te Lot kokoe nakandooꞌ a, losa ara nau. Boe ma Lot se tunu roti, ma sadꞌia mei fo raa raꞌabꞌue.
4 Dar înainte să se culce, bărbaţii cetăţii, bărbaţii din Sodoma, au încercuit casa, deopotrivă bătrâni şi tineri, tot poporul din fiecare parte a cetăţii;
Fuiꞌ ra nda feꞌe sungguꞌ sa, te touꞌ Sodꞌom ra moko-anak, rema heo rala Lot ume na.
5 Şi au chemat pe Lot şi i-au spus: Unde sunt bărbaţii care au venit la tine în această noapte? Scoate-i afară la noi să îi cunoaştem.
Ara rameli Lot rae, “He, Lot! Tou karuaꞌ faꞌ ra, sia bee? Fee se dea rema, te hai mae bodꞌe se!”
6 Şi Lot a ieşit la uşă la ei şi a închis uşa după el.
Boe ma Lot dea neu, ma ena lelesu a.
7 Şi a spus: Vă rog, fraţilor, nu faceţi o astfel de stricăciune.
Ana olaꞌ nae, “Toronooꞌ re! Afiꞌ tao deꞌulakaꞌ neu fuiꞌ nggara.
8 Iată acum, am două fete care nu au cunoscut bărbat; lăsaţi-mă, vă rog, să le scot la voi şi faceţi-le precum este bine în ochii voştri, numai acestor bărbaţi nu le faceţi nimic, căci pentru aceasta au venit sub umbra acoperişului meu.
Rena dei! Au ana feto nggara rua, feꞌe feto anaꞌ ra. Onaꞌ bee naa, au fee se reu hei. Hei mae tao se taꞌo bee o, naa siaꞌ a hei e. Sadꞌi afiꞌ tao saa-saa neu au fuiꞌ nggara boe. Huu tungga hita hadat na, au musi unea se malolole.”
9 Dar ei au spus: Dă-te înapoi. Şi au spus din nou: Acesta a venit să locuiască temporar şi voieşte să fie judecător, acum ne vom purta mai rău cu tine decât cu ei. Şi împingeau cu putere asupra bărbatului, adică Lot, şi s-au apropiat să spargă uşa.
Te atahori Sodꞌom ra rameli rae, “Ho afiꞌ sambor! Ho, manatain! Ho atahori deaꞌ, nda muꞌena hak fadꞌuli hai sa. Dinggoꞌ naa! Hokoꞌ naa, hai tao nggo lenaꞌ atahori karuaꞌ naa ra!” Boe ma ara timba hendi Lot, de reu tara lelesu a, fo rae ralutu e.
10 Dar bărbaţii şi-au întins mâna şi l-au tras pe Lot în casă la ei şi au închis uşa.
Te atahori karuaꞌ ra soi lelesu ma loo lima nara de lea Lot ume rala neu. Basa ma, ara nggoe lelesu a,
11 Şi au lovit pe bărbaţii care erau la uşa casei cu orbire, deopotrivă pe mici şi mari, astfel că se osteneau să găsească uşa.
ma tao rapokeꞌ atahori Sodꞌom ra mata nara. Naa de, ara nggao-nggao lelesu a, te nda hambu sa.
12 Şi bărbaţii i-au spus lui Lot: Mai ai pe cineva aici? Ginere şi fiii tăi şi fiicele tale şi pe oricine ai în cetate, scoate-i din acest loc,
Basa ma, fuiꞌ ka ruaꞌ naa ra olaꞌ ro Lot rae, “Lot! LAMATUALAIN nahine kamboꞌ ia deꞌulaka na ena. Ana fee hai ima fo tao milutu e. Dadꞌi feꞌe muꞌena odꞌi-aꞌa, ana touꞌ, do inaꞌ, do ana mone feus, do sudꞌi a se sia kamboꞌ ia, do hokoꞌ? Mete ma, sia, muu mala se fo lao hela ia leo!”
13 Pentru că vom distruge acest loc, deoarece strigătul lor a crescut mult înaintea feţei DOMNULUI şi DOMNUL ne-a trimis să îl distrugem.
14 Şi Lot a ieşit şi a vorbit ginerilor săi, care erau căsătoriţi cu fiicele lui, şi a spus: Ridicaţi-vă, ieşiţi din acest loc, pentru că DOMNUL va distruge această cetate. Dar el părea înaintea ginerilor săi ca unul care batjocorea.
De Lot neu nandaa no touꞌ rua mana rae dadꞌi ana mone feu nara. Nafadꞌe se nae, “Rena malolole! Hei lao hela kamboꞌ ia leo, te LAMATUALAIN nae tao nalutu e!” Te ara rae Lot olaꞌ andiaoꞌ.
15 Şi când s-a făcut dimineaţa, atunci îngerii au grăbit pe Lot, spunând: Ridică-te, ia pe soţia ta şi pe cele două fiice ale tale, care sunt aici, ca să nu fii mistuit în nelegiuirea cetăţii.
Mbila fefetu na ma, Lamatualain ate karuaꞌ naa ra, raꞌasusuuꞌ Lot se lao hela Sodꞌom lai-lai. Ara rae, “Lot! Fela leo! Mendi sao ma, ma ana feto mara ruꞌa se, fo mela hela kamboꞌ ia leo. Afiꞌ losa hei mate hieꞌ a, ma mimbilutu mo kamboꞌ ia.”
16 Şi în timp ce el întârzia, bărbaţii au apucat mâna lui şi mâna soţiei lui şi mâna celor două fiice ale lui, DOMNUL fiind milostiv cu el, şi l-au scos şi l-au aşezat în afara cetăţii.
Te Lot feꞌe pale-pale. Tao-tao te LAMATUALAIN nae fee ne nasodꞌa. Naa de, fuiꞌ karuaꞌ ra toꞌu lima nara de nore Lot, ma sao na, ma ana feto nara ruꞌa se, de ro se lao hela kamboꞌ naa.
17 Şi s-a întâmplat, după ce i-au scos afară, că a spus: Scapă-ţi viaţa; nu privi înapoia ta, nici nu sta în câmpie deschisă, scapă la munte ca nu cumva să fii mistuit.
Boe ma fuiꞌ esa parenda se nae, “Melaꞌ lai-lai, fo sangga masodꞌa leo! Afiꞌ mete deaꞌ! Afiꞌ hahae sia lololoꞌ! Mela mikindoo misiꞌ leteꞌ naa, fo hei afiꞌ mate!”
18 Şi Lot le-a spus: Nu! Te rog, Domnul meu;
Te Lot nataa nae, “Aduu, amaꞌ! Afiꞌ taꞌo naa!
19 Iată acum, servitorul tău a găsit har înaintea ochilor tăi şi ai preamărit mila ta, pe care mi-ai arătat-o salvându-mi viaţa; şi nu pot să scap la munte, ca nu cumva ceva rău să mă prindă şi să mor;
Memaꞌ amaꞌ tulu-fali fee masodꞌa neu hai. Akaꞌ a leteꞌ naa, doo na seli! Seꞌu te hai nda feꞌe losa naa sa, te deꞌulakaꞌ oi hambu hai siaꞌ a dalaꞌ taladꞌa na ena.
20 Iată acum, această cetate este aproape, să scap la ea şi aceasta este una mică: Te rog, lasă-mă să scap într-acolo, (nu este aceasta una mică?) şi sufletul meu va trăi.
Amaꞌ mete dei. Hambu kambo anaꞌ esa nda naꞌadꞌooꞌ no ia sa. Kamboꞌ naa nda nandaandaa sa. De mete ma amaꞌ nau, naa hai mii sangga masodꞌa sia naa.”
21 Iar el i-a spus: Vezi, te-am acceptat şi în acest lucru, că nu voi dărâma această cetate, pentru care ai vorbit.
Nataa nae, “Neu! Mii leo! Au nda tao ulutu kamboꞌ naa sa.
22 Grăbeşte-te, scapă într-acolo, pentru că nu pot face nimic până ce vei fi ajuns acolo. De aceea s-a pus numele cetăţii, Ţoar.
Mela lai-lai mii leo! Mete ma hei nda feꞌe losa naa sa naa, au nda bisa tao saa-saa saꞌ boe.” Eniꞌ a leleꞌ naa, atahori babꞌae kamboꞌ naa naran Soar, sosoa na ‘anak’.
23 Soarele se ridica deasupra pământului când Lot a intrat în Ţoar.
Relo a sangga todꞌa ma, Lot se losa Soar.
24 Atunci DOMNUL a plouat peste Sodoma şi peste Gomora pucioasă şi foc de la DOMNUL din cer;
Aiboiꞌ ma, LAMATUALAIN mbori ai no baleran manahotuꞌ mia lalai a nisiꞌ Sodꞌom no Gomora.
25 Şi a dărâmat acele cetăţi şi toată câmpia şi pe toţi locuitorii cetăţilor şi ceea ce creştea pe pământ.
LAMATUALAIN tao nalutu basa kamboꞌ ra ma basa mana masodꞌaꞌ sia mamanaꞌ naa. Basa atahori, banda, ro hau-bebꞌa ra nenehotuꞌ.
26 Dar soţia lui a privit înapoi din spatele lui şi a devenit un stâlp de sare.
Lot se rela ma, sao na mete deaꞌ. Aiboiꞌ ma, ana dadꞌi rii masiꞌ.
27 Şi Avraam s-a sculat devreme dimineaţa şi a mers spre locul unde a stat în picioare înaintea DOMNULUI;
Mbila fefetu anan ma, Abraham neu seluꞌ mia mamanaꞌ fo afis sa ana nambariiꞌ kokoe LAMATUALAIN.
28 Şi a privit spre Sodoma şi Gomora şi spre tot ţinutul câmpiei; şi a privit şi, iată, fumul ţinutului se ridica precum fumul unui cuptor.
Ana mete raeꞌ neu nisiꞌ Sodꞌom no Gomora no ndule lololoꞌ a. Sia bee-bꞌee masuꞌ bubꞌue-bubꞌueꞌ hene lalai neu. Ma ai a naa hendi basaꞌ e.
29 Şi s-a întâmplat, când Dumnezeu a distrus cetăţile câmpiei, că Dumnezeu şi-a amintit de Avraam şi a trimis pe Lot afară din mijlocul dărâmării, când el a dărâmat cetăţile în care Lot a locuit.
Dadꞌi leleꞌ Lamatualain tao nalutu mamanaꞌ a, nasanedꞌa hehelu Na neu Abraham. Naa de, Ana nore hendi Lot mia mamana nenehuku-dokiꞌ naa.
30 Şi Lot s-a urcat din Ţoar şi a locuit în munte şi cele două fiice ale lui cu el, pentru că s-a temut să locuiască în Ţoar şi a locuit într-o peşteră, el şi cele două fiice ale lui.
Basa naa ma, Lot namatau leo nakandoo sia kamboꞌ Soar. Naa de, no ana feto nara ruꞌa se lali risiꞌ leteꞌ reu, de ara leo mia luat esa.
31 Şi cea întâi născută i-a spus celei mai tinere: Tatăl nostru este bătrân şi nu este un bărbat pe pământ să intre la noi, după obiceiul întregului pământ;
Lao esa, ana feto aꞌa ka olaꞌ no odꞌi na nae, “Sia ia, nda hambu touꞌ esa saꞌ boe fo nema sao hita sa. Nda dooꞌ sa te, amaꞌ boe namalasi fo nda bisa hambu anaꞌ sa ena.
32 Vino, să facem pe tatăl nostru să bea vin şi ne vom culca cu el, ca să păstrăm o sămânţă a tatălui nostru.
De malole lenaꞌ, ata fee ne ninu mafu, fo sungguꞌ to e. Naa fo, ata tute tititi-nonosi nara.”
33 Şi ele au făcut pe tatăl lor să bea vin în acea noapte şi cea întâi născută a intrat şi s-a culcat cu tatăl ei; şi el nu şi-a dat seama când s-a culcat ea, nici când s-a ridicat.
Tetembaꞌ naa, ara fee ama na ninu anggor de mafu. Boe ma ana aꞌa ka neu sungguꞌ no e. Te tou lasiꞌ a mafu seli, de nda nitaꞌ nae eni tao sa no ana feto na saꞌ boe.
34 Şi s-a întâmplat a doua zi, că cea întâi născută i-a spus celei mai tinere: Iată, m-am culcat noaptea trecută cu tatăl meu; hai să îl facem să bea vin şi în această noapte şi intră şi culcă-te cu el, ca să păstrăm o sămânţă a tatălui nostru.
Mbila ma, aꞌa ka nafadꞌe odꞌi na nae, ‘Odꞌiꞌ! Tembaꞌ a au sungguꞌ o amaꞌ ena. Tetembaꞌ ia, ho hahambu ma. Dei fo tamafuꞌ amaꞌ fai, fo muu sungguꞌ mo e. Naa fo, hita ruꞌa nggita hambu anaꞌ, fo tute tititi-nonosi nara.”
35 Şi ele au făcut pe tatăl lor să bea vin şi în acea noapte; şi cea tânără s-a ridicat şi s-a culcat cu el; şi el nu şi-a dat seama când ea s-a culcat, nici când s-a ridicat.
Tetemba na boe, ara tao ramafuꞌ ama na. De ana feto muri ka neu sungguꞌ no e. Te toulasiꞌ a mafu seli, de nda nitaꞌ nae eni tao sa no ana feto na saꞌ boe.
36 Astfel au fost amândouă fiicele lui Lot însărcinate prin tatăl lor.
No taꞌo naa, ruꞌa se rairu mia ama bꞌonggi na.
37 Şi cea întâi născută a născut un fiu şi i-a pus numele Moab; el este tatăl moabiţilor până în această zi.
Boe ma aꞌa ka bꞌonggi ana touꞌ esa. Ana babꞌae e Moab (lii na onaꞌ dedꞌea Ibrani sa, sosoa na nae ‘nema mia amaꞌ’). Ana dadꞌi atahori Moab ra bei-baꞌi nara losa faiꞌ ia.
38 Şi cea mai tânără de asemenea a născut un fiu şi i-a pus numele Ben-ami; el este tatăl copiilor lui Amon până în această zi.
Ma odꞌi a bꞌonggi touꞌ esa. Ana babꞌae e Ben Ami (sosoa na ‘mia au atahori ngga’). Ana dadꞌi atahori Amon ra bei-baꞌi nara losa faiꞌ ia.

< Geneză 19 >