Eclesiastul 10
1 Muștele moarte fac untdelemnul parfumierului să trimită o aromă împuțită; tot așa îi face o mică prostie celui însemnat pentru înțelepciune și onoare.
Dead flies make the oil of the perfumer loathsome and corrupt; thus doth a little folly weigh down wisdom and honor.
2 Inima unui înțelept este la dreapta lui, dar inima prostului la stânga lui.
A wise man's mind is at his right hand; but a fool's mind is at his left.
3 Da, de asemenea, când cel ce este prost umblă pe cale, îi lipsește înțelepciunea și el spune tuturor că este prost.
Yea, even when the fool walketh in the way, his understanding faileth him, and he saith to every one that he is a fool.
4 Dacă duhul stăpânului se ridică împotriva ta, nu îți părăsi locul, căci cedarea alină ofense mari.
If the anger of a ruler rise up against thee, leave not thy place! for gentleness pacifieth great offences.
5 Este un rău pe care l-am văzut sub soare, ca pe o eroare [care] iese de la stăpân;
There is an evil which I have seen under the sun; an error which proceedeth from a ruler.
6 Prostia este așezată în mare demnitate și cei bogați șed într-un loc jos.
Folly is set in many high stations, and the noble sit in a low place.
7 Am văzut servitori pe cai și prinți umblând ca servitori pe pământ.
I have seen servants upon horses, and princes walking as servants on foot.
8 Cel ce sapă o groapă va cădea în ea; și pe oricine sparge un gard, îl va mușca un șarpe.
He that diggeth a pit shall fall into it; and whoso breaketh down a wall, a serpent shall bite him.
9 Oricine îndepărtează pietre va fi rănit de ele, și cel ce despică lemne va fi în pericol prin ele.
Whoso removeth stones shall be hurt therewith, and he that cleaveth wood shall be endangered thereby.
10 Dacă fierul este tocit și el nu ascute tăișul, atunci trebuie să pună mai multă putere; dar înțelepciunea este de folos pentru a îndrepta.
If the iron be blunt, and one do not whet the edge, then must he put forth more strength; but an advantage for giving success hath wisdom.
11 Cu adevărat șarpele va mușca fără fermecare, și un guraliv nu este mai bun.
If a serpent bite before he is charmed, then there is no advantage to the charmer.
12 Cuvintele gurii unui om înțelept sunt cu har, dar buzele unui prost îl vor înghiți.
The words of a wise man's mouth are gracious; but the lips of a fool are his destruction.
13 Începutul cuvintelor gurii sale este prostie, și sfârșitul vorbirii sale este nebunie răutăcioasă.
The beginning of the words of his mouth is folly, and the end of his talk is mischievous madness.
14 Un prost de asemenea este plin de cuvinte, un om nu poate spune ce va fi; și ce va fi după el, cine îi poate spune?
A fool also multiplieth words, though no man knoweth what shall be; and who can tell him what shall be after him?
15 Munca prostului obosește pe fiecare dintre ei, pentru că el nu știe cum să meargă la cetate.
The labor of the foolish man wearieth him, because he knoweth not how to go to the city.
16 Vai ție, țară, când împăratul tău este un copil și prinții tăi mănâncă dimineața!
Woe to thee, O land, when thy king is a child, and thy princes feast in the morning!
17 Binecuvântată ești tu, țară, când împăratul tău este fiul nobililor și prinții tăi mănâncă la timpul cuvenit, pentru putere și nu pentru beție!
Happy thou, O land, when thy king is a noble, and thy princes eat in due season, for strength, and not for drunkenness!
18 Prin multă lene clădirea se degradează, și prin trândăvia mâinilor, casa se prăbușește.
By much slothfulness the building decayeth; and by the slackness of the hands the house leaketh.
19 Ospățul se face pentru râs și vinul înveselește, dar banii răspund la toate.
A feast is made for laughter, and wine makes merry; but money answereth all things.
20 Nu blestema pe împărat, nici chiar în gândul tău; și nu blestema pe bogat în camera ta de culcare, pentru că o pasăre a cerului va purta vocea și o înaripată va spune acest lucru.
Curse not the king; no, not in thy thought; and curse not the rich in thy bed-chamber! for a bird of the air shall carry the voice; and that which hath wings shall tell the matter.
