Deuteronomul 16

1 Ţine luna Abib şi ţine paştele DOMNULUI Dumnezeul tău, pentru că în luna Abib te-a scos DOMNUL Dumnezeul tău din Egipt, noaptea.

Observe the month of Abib, and keep the Pesac ·Passover· to Adonai your God; for in the month of Abib Adonai your God brought you out of Egypt [Abode of slavery] by night.

2 Să sacrifici de aceea paştele DOMNULUI Dumnezeul tău, din cireadă şi din turmă, în locul pe care îl va alege DOMNUL Dumnezeul tău, ca să îşi pună numele său acolo.

You shall sacrifice the Pesac ·Passover· to Adonai your God, of the flock and the herd, in the place which Adonai shall choose, to cause his name to dwell there.

3 Să nu mănânci pâine dospită cu acesta; şapte zile să îl mănânci cu azime, pâinea chinuirii, pentru că ai ieşit în grabă din ţara Egiptului, ca să îţi aminteşti de ziua când ai ieşit din ţara Egiptului în toate zilele vieţii tale.

You shall eat no leavened bread with it. You shall eat matzah ·unleavened bread· with it seven days, even the bread of affliction; for you came out of the land of Egypt [Abode of slavery] in haste; that you may remember the day when you came out of the land of Egypt [Abode of slavery] all the days of your life.

4 Şi şapte zile să nu se vadă pâine dospită la tine, în toate hotarele tale; nici din carnea pe care o sacrifici seara, în cea dintâi zi, să nu îţi rămână toată noaptea până dimineaţa.

No yeast shall be seen with you in all your borders seven days; neither shall any of the meat, which you sacrifice the first day at evening, remain all night until the morning.

5 Nu poţi sacrifica paştele în oricare din porţile tale, pe care ţi le dă DOMNUL Dumnezeul tău,

You may not sacrifice the Pesac ·Passover· within any of your gates, which Adonai your God gives you;

6 Ci la locul pe care îl va alege DOMNUL Dumnezeul tău să îşi pună numele său în el, acolo să sacrifici paştele, seara, la apusul soarelui, pe timpul când ai ieşit din Egipt.

but at the place which Adonai your God shall choose, to cause his name to dwell in, there you shall sacrifice the Pesac ·Passover· at evening, at the going down of the sun, at the season that you came out of Egypt [Abode of slavery].

7 Şi să frigi şi să mănânci în locul pe care îl va alege DOMNUL Dumnezeul tău şi dimineaţa să te întorci şi să te duci la corturile tale.

You shall roast and eat it in the place which Adonai your God chooses. In the morning you shall teshuvah ·completely return· to your tents.

8 Şase zile să mănânci azime, iar în ziua a şaptea să fie o adunare solemnă pentru DOMNUL Dumnezeul tău; să nu faci nicio lucrare în ea.

Six days you shall eat matzah ·unleavened bread·. On the seventh day shall be a solemn assembly to Adonai your God. You shall do no work.

9 Să îţi numeri şapte săptămâni; să începi să numeri cele şapte săptămâni de când începi să pui secera în grâne.

You shall count for yourselves seven weeks. From the time you begin to put the sickle to the standing grain you shall begin to count seven weeks.

10 Şi să ţii sărbătoarea săptămânilor pentru DOMNUL Dumnezeul tău, cu o taxă a unei ofrande de bunăvoie din mâna ta, pe care să o dai DOMNULUI precum te va fi binecuvântat DOMNUL Dumnezeul tău.

You shall keep the festival of Shavu'ot ·Weeks· / Pentacost ·Fifty· to Adonai your God with a tribute of a free will offering of your hand, which you shall give, according as Adonai your God blesses you.

11 Şi să te bucuri înaintea DOMNULUI Dumnezeul tău, tu şi fiul tău şi fiica ta şi servitorul tău şi servitoarea ta, şi levitul care este înăuntrul porţilor tale şi străinul şi cel fără tată şi văduva, care sunt printre voi; în locul pe care l-a ales DOMNUL Dumnezeul tău să îşi pună numele său acolo.

You shall rejoice before Adonai your God: you, your son, your daughter, your male servant, your female servant, the Levite [Descendant of United with] who is within your gates, the foreigner, the orphan, and the widow, who are among you, in the place which Adonai your God shall choose to cause his name to dwell there.

12 Şi să îţi aminteşti că ai fost rob în Egipt şi să ţii şi să împlineşti aceste statute.

You shall remember that you were a slave in Egypt [Abode of slavery]. You shall observe and do these statutes.

13 Să ţii sărbătoarea corturilor şapte zile, după ce vei fi adunat grânele tale şi vinul tău,

You shall keep Sukkot ·Booths· seven days, after you have gathered in from your threshing floor and from your wine press.

14 Şi să te bucuri la sărbătoarea ta, tu şi fiul tău şi fiica ta şi servitorul tău şi servitoarea ta şi levitul şi străinul şi cel fără tată şi văduva, care sunt înăuntrul porţilor tale.

You shall rejoice in your feast, you, your son, your daughter, your male servant, your female servant, the Levite, the foreigner, the orphan, and the widow, who are within your gates.

15 Şapte zile să ţii o sărbătoare solemnă pentru DOMNUL Dumnezeul tău în locul pe care îl va alege DOMNUL, pentru că DOMNUL Dumnezeul tău te va binecuvânta în tot venitul tău şi în toate lucrările mâinilor tale, ca să te bucuri într-adevăr.

You shall keep a feast to Adonai your God seven days in the place which Adonai chooses; because Adonai your God will bless you in all your increase, and in all the work of your hands, and you shall be altogether joyful.

16 De trei ori pe an, toată partea ta bărbătească să se înfăţişeze înaintea DOMNULUI Dumnezeul tău în locul pe care îl va alege; la sărbătoarea azimelor şi la sărbătoarea săptămânilor şi la sărbătoarea corturilor şi să nu se înfăţişeze înaintea DOMNULUI cu mâna goală;

Three times in a year all of your males shall appear before Adonai your God in the place which he chooses: in the festival of Matzah ·Unleavened bread·, in the festival of Shavu'ot ·Weeks· / Pentacost ·Fifty·, and in the festival of Sukkot ·Booths·. They shall not appear before Adonai empty.

17 Fiecare om să dea precum este în stare, conform binecuvântării pe care ţi-a dat-o DOMNUL Dumnezeul tău.

Every man shall give as he is able, according to Adonai your God’s blessing which he has given you.

18 Să îţi pui judecători şi administratori în toate porţile tale, pe care ţi le dă DOMNUL Dumnezeul tău în triburile tale, şi ei să judece poporul cu judecată dreaptă.

You shall make judges and officers in all your gates, which Adonai your God gives you, according to your tribes; and they shall judge the people with righteous judgment.

19 Să nu strâmbi judecata, să nu părtineşti după înfăţişare, nu lua niciun dar, pentru că darul orbeşte ochii înţelepţilor şi perverteşte cuvintele celor drepţi.

You shall not pervert mishpat ·justice·. You shall not show partiality. You shall not take a bribe, for a bribe blinds the eyes of the wise, and perverts the words of the upright.

20 Să urmăreşti ceea ce este în întregime drept, ca să trăieşti şi să stăpâneşti ţara pe care ţi-o dă DOMNUL Dumnezeul tău.

You shall follow that which is altogether just, that you may live, and inherit the land which Adonai your God gives you.

21 Să nu îţi sădeşti vreun crâng de pomi lângă altarul DOMNULUI Dumnezeul tău, pe care ţi-l vei face.

You shall not plant for yourselves an Asherah of any kind of tree beside Adonai your God’s altar, which you shall make for yourselves.

22 Nici să nu îţi ridici vreun chip de piatră, pe care îl urăşte DOMNUL Dumnezeul tău.

Neither shall you set yourself up a sacred stone which Adonai your God hates.