Deuteronomul 11
1 De aceea să iubeşti pe DOMNUL Dumnezeul tău şi să păzeşti întotdeauna însărcinarea lui şi statutele lui şi judecăţile lui şi poruncile lui.
Heruru Jehova Nyasaye ma Nyasachu kendo urit dwarone, buchene, kod chikene ndalo duto.
2 Şi să cunoaşteţi astăzi, pentru că nu vorbesc cu copiii voştri care nu au cunoscut şi care nu au văzut pedeapsa DOMNULUI Dumnezeul vostru, măreţia sa, mâna sa cea tare şi braţul său cel întins,
Paruru kawuononi puonj mane uyudo kuom Jehova Nyasaye ma Nyasachu nimar kata obedo ni nyithindu pok ongʼeyo kata neno puonjno, to un to ungʼeye. Bende paruru duongʼ mar Jehova Nyasaye gi tekone kod bat morie;
3 Şi miracolele sale şi faptele sale, pe care le-a făcut în mijlocul Egiptului lui Faraon, împăratul Egiptului, şi întregii lui ţări;
kaachiel gi ranyisi mane otimo kod honni mane onyiso e dier jo-Misri, ne Farao ruodh Misri kod pinye duto.
4 Şi ce a făcut el armatei Egiptului, cailor lor şi carelor lor; cum a făcut ca apa Mării Roşii să îi potopească, pe când vă urmăreau, şi cum DOMNUL i-a nimicit până în această zi;
Bende nuneno gima notimone jolwenj Misri, faresegi kod gechegi kane gilawou mi Nam Makwar oimogi kendo mi Jehova Nyasaye otiekogi pep.
5 Şi ce v-a făcut în pustiu, până când aţi ajuns în locul acesta;
Nyithindu ne ok oneno gima Jehova Nyasaye notimonu e thim nyaka ne uchopo kama untiereni.
6 Şi ce a făcut lui Datan şi lui Abiram, copiii lui Eliab, fiul lui Ruben, cum pământul şi-a deschis gura şi i-a înghiţit cu familiile lor şi cu corturile lor şi cu toate averile lor, în mijlocul întregului Israel,
Kendo gima ne otimone Dathan kod Abiram yawuot Eliab mawuok e dhood Reuben kane piny oyawo dhoge e dieru tir e kind jo-Israel duto ma omwonyogi duto kod joutgi, hembegi kod gik moko duto ma mekgi.
7 Dar ochii voştri au văzut toate faptele cele mari ale DOMNULUI, pe care el le-a făcut.
To un ema ne uneno giwengeu gik madongo duto mane Jehova Nyasaye otimo.
8 De aceea să păziţi toate poruncile pe care vi le poruncesc astăzi, ca să fiţi tari şi să intraţi şi să stăpâniţi ţara în care mergeţi să o stăpâniţi;
Rituru chike duto ma amiyou kawuononi mondo ubed gi teko kendo ukaw piny man loka mar Jordan mudhi kawono;
9 Şi ca să vă lungiţi zilele în ţara, pe care DOMNUL a jurat părinţilor voştri să o dea, lor şi seminţei lor, ţară în care curge lapte şi miere.
kendo mondo udagi amingʼa e piny mane Jehova Nyasaye osingo ne kwereu ni nomigi kod nyikwagi ma en piny maber mopongʼ gi chak kod mor kich.
10 Pentru că ţara în care intri să o stăpâneşti, nu este ca ţara Egiptului, din care aţi ieşit, unde îţi semănai sămânţa şi o udai cu piciorul tău, ca pe o grădină de zarzavaturi,
Piny ma udonjoe mondo ukaw ok chal gi piny Misri muwuokie, ma en kama nuchwoyoe kothe ka uolonegi pi mana kaka iolone puoth alot.
11 Ci ţara în care mergeţi să o stăpâniţi, este o ţară cu dealuri şi văi şi care bea apă din ploaia cerului,
To piny ma ungʼado Jordan mondo udhi ukaw en piny gode kod holo ma mwonyo pi moa e polo.
12 O ţară de care îngrijeşte DOMNUL Dumnezeul tău, ochii DOMNULUI Dumnezeul tău sunt întotdeauna asupra ei, de la începutul anului până la sfârşitul anului.
En piny ma Jehova Nyasaye ma Nyasachu biro ritoue; kendo orange pile ka pile higa ngima.
13 Şi se va întâmpla, dacă veţi da ascultare cu atenţie la poruncile mele, pe care vi le poruncesc astăzi, să îl iubiţi pe DOMNUL Dumnezeul vostru şi să îi serviţi cu toată inima voastră şi cu tot sufletul vostru,
Koro ka urito chike mamiyou adimba kawuono, ka uhero Jehova Nyasaye ma Nyasachu kendo tiyone gi chunyu duto kod ngimau duto,
14 Că eu voi da ţării voastre ploaie la timpul ei, ploaia timpurie şi ploaia târzie; ca să îţi strângi grânele tale şi vinul tău şi untdelemnul tău.
to abiro oro koth e pinyu e ndalo mowinjore e ndalo oro kod ndalo chwiri, mondo uyud cham, gi mzabibu kod mo.
15 Şi voi trimite iarbă pe câmpul tău pentru vitele tale şi vei mânca şi te vei sătura.
Abiro chiwo lum ne jamni mau kendo unuchiem ma uyiengʼ.
16 Luaţi seama la voi înşivă ca inima voastră să nu se înşele şi să vă abateţi şi să serviţi altor dumnezei şi să vă închinaţi lor;
Beduru motangʼ mondo pachu kik maki gi gik ma kamago ma ulam nyiseche mamoko ka ukulorenegi.
17 Şi atunci să se aprindă furia DOMNULUI împotriva voastră şi să închidă cerul, ca să nu fie ploaie şi ca pământul să nu îşi dea rodul lui şi să pieriţi repede din ţara cea bună pe care v-o dă DOMNUL.
Mirimb Nyasaye nyalo lwar kuomu, ma olor ranga polo, mi koth bed maonge kendo puothe ok nochieg cham, ma uduto utho e piny maber ma Jehova Nyasaye miyou.
18 De aceea să puneţi aceste cuvinte ale mele în inima voastră şi în sufletul vostru şi să le legaţi ca semn pe mâna voastră şi să vă fie ca fruntarii între ochi.
Kanuru wechenagi e chunyu kod pachu, twegiuru e bedeu ka ranyisi kendo e pat wengeu.
19 Şi să le învăţaţi pe copiii voştri, vorbind despre ele când şezi în casa ta şi când mergi pe drum şi când te culci şi când te scoli.
Puonjuru nyithindu wechegi, ka uwuoyo kuomgi ka ubet e dala, ka uwuotho e yo, ka unindo kata ka uchiewo.
20 Şi să le scrii pe uşorii casei tale şi pe porţile tale,
Ndikgiuru ewi dhoutu kendo e rangeyeu,
21 Ca zilele voastre şi zilele copiilor voştri să fie înmulţite cât zilele cerului deasupra pământului în ţara, pe care a jurat-o DOMNUL către părinţii voştri, că le-o va da.
mondo ndalo magu kod mag nyithindu omedre e piny mane Jehova Nyasaye osingore ni nomi nyithindu, mondo obed maru nyaka chiengʼ.
22 Pentru că, dacă veţi păzi cu atenţie toate aceste porunci pe care vi le poruncesc, să le împliniţi, să iubiţi pe DOMNUL Dumnezeul vostru, să umblaţi în toate căile lui şi să vă alipiţi de el,
Ka urito adimba chike duto ma amiyou mondo uluw mi uhero Jehova Nyasaye ma Nyasachu ka uwuotho e yorene kendo ka urito wechene,
23 Atunci DOMNUL va alunga toate aceste naţiuni dinaintea voastră şi veţi stăpâni naţiuni mai mari şi mai puternice decât voi.
to Jehova Nyasaye biro riembo ogendinigi duto e nyimu, kendo ubiro kawo pinje madongo kendo maroteke moloyou.
24 Fiecare loc unde va călca talpa piciorului vostru va fi al vostru, ţinutul vostru va fi de la pustiu şi Liban, de la râu, râul Eufrat, până la marea cea mai îndepărtată.
Kamoro amora ma unyono, nobed maru, tongʼ maru noyarre koa e thim mar Lebanon kokalo Aora mar Yufrate nyaka nam man yo podho chiengʼ.
25 Nimeni nu va fi în stare să stea înaintea voastră, DOMNUL Dumnezeul vostru va pune teama de voi şi groaza de voi peste toată ţara pe care o veţi călca, precum v-a spus el.
Onge ngʼama nosiru. Jehova Nyasaye ma Nyasachu mana kaka osechikou, biro kelo luoro kod kibaji e piny duto kamoro amora ma udhiyoe.
26 Iată, vă pun înainte astăzi şi binecuvântare şi blestem;
Winjuru, kawuononi aketo gweth kod kwongʼ e nyimu.
27 Binecuvântare, dacă veţi asculta de poruncile DOMNULUI Dumnezeul vostru, pe care vi le poruncesc astăzi;
Ka urito chike Jehova Nyasaye ma Nyasachu ma amiyou kawuononi, to unuyud gweth.
28 Şi blestem, dacă nu veţi asculta de poruncile DOMNULUI Dumnezeul vostru, ci vă veţi abate de la calea pe care v-o poruncesc astăzi, pentru a merge după alţi dumnezei, pe care nu i-aţi cunoscut.
Ka ok uluwo chike Jehova Nyasaye ma Nyasachu mi ulokoru uweyo yore ma amiyou kawuono, kendo ka uluwo nyiseche mamoko ma ok usengʼeyo, to unuyud kwongʼ.
29 Şi se va întâmpla, când DOMNUL Dumnezeul tău te va fi dus în ţara în care intri ca să o stăpâneşti, că vei pune binecuvântarea pe muntele Garizim şi blestemul pe muntele Ebal.
Ka Jehova Nyasaye ma Nyasachu osekelou e piny mudhiye mondo ukaw obed maru, to nyaka uhul weche gweth e got Gerizim, to weche mag kwongʼ to uhul e got Ebal.
30 Nu sunt ei dincolo de Iordan, lângă calea unde soarele apune, în ţara canaaniţilor, care locuiesc în câmpie în dreptul Ghilgalului, lângă câmpiile lui More?
Kaka ungʼeyo, godegi ni yo podho chiengʼ mar holo mar Jordan kama jo-Kanaan odakie. Gin gode mantiere Araba but Gilgal kama yiende madongo mag More nitie.
31 Pentru că veţi trece Iordanul ca să intraţi şi să stăpâniţi ţara pe care v-o dă DOMNUL Dumnezeul vostru; şi o veţi stăpâni şi veţi locui în ea.
Uchiegni ngʼado Jordan mondo ukaw piny ma Jehova Nyasaye ma Nyasachu miyou. Ka usekawe ma udakie,
32 Şi să luaţi seama să împliniţi toate statutele şi judecăţile pe care vi le pun astăzi înainte.
to neuru ni uluwo chike duto kod buche ma amiyou kawuononi.
