Faptele 23
1 Iar Pavel, privind cu atenție consiliul, a spus: Bărbați și frați, până în această zi, m-am purtat în toată buna conștiință în fața lui Dumnezeu.
Paulus losa naa ma, ara denu e nasalaꞌe ao na. Ana mete namemeu basa atahori naa ra, ma olaꞌ nae, “Toronoo nggare! Au umburiiꞌ sia ia, no rala ndos. Lamatualain bubꞌuluꞌ, rala ngga meuꞌ.”
2 Iar Anania, marele preot, a poruncit celor ce stăteau lângă el în picioare să îl lovească peste gură.
Ara rena e olaꞌ taꞌo naa ma, Ananias, malangga monaeꞌ agama Yahudi a, namanasa. De ana parenda atahori mana rambariiꞌ deka Paulus ra nae, “Toꞌo bafa na!”
3 Atunci Pavel i-a spus: Dumnezeu te va lovi, perete văruit; fiindcă tu șezi să mă judeci după lege și poruncești să fiu bătut, contrar legii?
Boe ma Paulus naselu no Ananias nae, “Dei fo Lamatualain toꞌo baliꞌ nggo. Ho atahori mana onaꞌ rii neneroseꞌ no cet sia deaꞌ, te mbaꞌi a namanaa tungga ralaꞌ. Ho endoꞌ sia ia, fo tao ao ma onaꞌ ndos e. Ma mae hukun au tungga hita atoran adꞌat na. Te ho mulena-langga neu atoran naa, leleꞌ ho denu ara toꞌo au.”
4 Iar cei ce stăteau lângă el în picioare au spus: Îl insulți pe marele preot al lui Dumnezeu?
Atahori mana sia naa ra rena Paulus olaꞌ taꞌo naa ma, ara ai e rae, “Heh! Ho nda mundaa olaꞌ taꞌo naa neu hita malangga agama malangga monaen na sa!”
5 Atunci Pavel a spus: Fraților, nu am știut că era marele preot; fiindcă este scris: Să nu vorbești de rău pe conducătorul poporului tău.
Ma Paulus olaꞌ nae, “Tebꞌe, do? Mete ma taꞌo naa, au oꞌe maꞌaf. Au nda bubꞌuluꞌ eni, hita malangga agama malangga monaeꞌ na sa. Memaꞌ Lamatualain pake atahori fo suraꞌ, nae ‘Afiꞌ olaꞌ deꞌulakaꞌ neu malangga mara.’”
6 Dar când Pavel a înțeles că o parte erau saduchei și ceilalți farisei, a strigat în consiliu: Bărbați și frați, eu sunt fariseu, fiul unui fariseu; din cauza speranței și a învierii morților sunt eu judecat.
Paulus nita atahori mana endoꞌ nggero dedꞌeat agama ra ma, ana bubꞌuluꞌ nae, ara babꞌanggi dadꞌi partei rua. Ruma tungga partei Saduki, fo ramahere oi atahori mates ra nda rasodꞌa baliꞌ sa. Ara ramahere oi Lamatualain nda ma ateꞌ sia sorga sa. Ma atahori nda ma samanaꞌ saꞌ boe. Ruma fai tungga partei Farisi fo ramahere oi Lamatualain bisa tao nasodꞌa baliꞌ atahori mates ra. Ara o ramahere rae Lamatualain ma ate sia sorga, ma atahori o ma samanaꞌ boe. Boe ma Paulus olaꞌ nahereꞌ nae, “Toronoo nggare! Sadꞌi basa nggi bubꞌuluꞌ, au ia, atahori Farisi. Au ama ngga, no baꞌi ngga atahori Farisi. Ia naa, hei mae hukun au, huu au umuhere ae, Lamatualain bisa tao nasodꞌa baliꞌ atahori mates ra.” Paulus olaꞌ taꞌo naa ma, atahori Saduki ro Farisi ra rareresi, de ara esa nda maloleꞌ no esa sa. Boe ma ara saranggaa reu rua.
7 Iar după ce a vorbit astfel, s-a făcut disensiune între farisei și saduchei; și mulțimea a fost împărțită.
8 Fiindcă saducheii spun că nu este nici înviere, nici înger sau duh; dar fariseii le mărturisesc pe amândouă.
9 Și s-a ridicat strigăt mare; și scribii, care erau de partea fariseilor, s-au sculat și se certau aprins, spunând: Nu găsim nimic rău în acest om; dar dacă i-a vorbit un duh sau un înger, să nu ne luptăm împotriva lui Dumnezeu.
Dadꞌi basa atahori naa ra rareresi losa basa se ramue-raanggiꞌ. Basa ma, meser hira mia partei Farisi rambariiꞌ de rasalaꞌe Paulus rae, “Atahori ia nda sala sa! Seka bubꞌuluꞌ, seꞌu te atahori mates sa samana na, do, Lamatualain ate Na esa mia sorga, nema olaꞌ no e!”
10 Iar după ce s-a făcut disensiune mare, căpetenia, temându-se ca nu cumva Pavel să fie rupt în bucăți de ei, a poruncit soldaților să coboare și să îl smulgă cu forța din mijlocul lor și să îl aducă în fortăreață.
Meser naa ra, olaꞌ taꞌo naa ena, te ara bau rareresi, losa malangga soldꞌadꞌu a namatau. Ana duꞌa, afiꞌ losa ara momoko risa Paulus. Naa de, ana denu soldꞌadꞌu nara onda, fo ro Paulus nisiꞌ mamana neneaꞌ a.
11 Iar noaptea următoare, Domnul a stat lângă el în picioare și a spus: Pavele, îndrăznește; fiindcă așa cum ai adeverit despre mine în Ierusalim, așa trebuie să aduci mărturie și la Roma.
Temba neu ma, Lamatuaꞌ Yesus natudꞌu ao na neu Paulus. Ana tao manggatee Paulus ralan, nae “Paul! Afiꞌ mumutau! Ia naa, ho olaꞌ soꞌal au sia Yerusalem ia ena. Musunedꞌa malolole! Dei fo ho o musi olaꞌ taꞌo naa sia Roma boe.”
12 Iar după ce s-a făcut ziuă, unii dintre iudei s-au înhăitat și s-au legat cu blestem, spunând că nici nu vor mânca, nici nu vor bea până nu îl vor fi ucis pe Pavel.
Mbila fefetun ma, atahori Yahudi haa nulu lena maꞌiraꞌ fo rae risa Paulus. Ara sumba rae, “Mete ma hai nda feꞌe misa Paulus sa naa, hai nda nau mia-minu sa.”
13 Și erau mai mulți de patruzeci cei care au făcut acest complot.
14 Aceștia, venind la preoții de seamă și la bătrâni, au spus: Ne-am legat cu mare blestem că nu vom gusta nimic până nu îl vom ucide pe Pavel.
Ara sumba basa ma, reu rafadꞌe malangga monaeꞌ agama ra no lasi-lasi adꞌat Yahudi ra rae, “Ama nggaree! Hai sumba mae, mete ma hai nda feꞌe misa Paulus sa naa, hai nda mia-minu sa.
15 De aceea acum voi, împreună cu consiliul, spuneți căpeteniei ca mâine să îl aducă jos la voi, ca și cum ați dori să cercetați ceva mai amănunțit despre el; iar noi, înainte să se apropie el, suntem gata să îl ucidem.
Hai hihii ma taꞌo ia: Amaꞌ se musi mindaa mo malangga soldꞌadꞌu monaeꞌ a, fo moꞌe e mo Paulus misiꞌ mamana nggenggero dedꞌeat agama. Tao onaꞌ a amaꞌ se rae paresaꞌ seluꞌ dedꞌea na. Dei fo hai tefa e sia dalaꞌ taladꞌan, fo misa e.”
16 Dar fiul surorii lui Pavel, după ce a auzit despre cursa lor, a venit și a intrat în fortăreață și i-a spus lui Pavel.
Te Paulus dadꞌis tou na esa rena ara maꞌiraꞌ onaꞌ naa, de ana nela nisiꞌ mamana neneaꞌ a, fo nafadꞌe toꞌo Paulus.
17 Atunci Pavel a chemat la el pe unul dintre centurioni și a spus: Du pe tânărul acesta la căpetenie, fiindcă are să îi povestească ceva.
Paulus rena basa anaꞌ a dudꞌui na ma, ana noꞌe nala malangga soldꞌadꞌu esa nae, “Ia, au ana ngga. Mo e lai-lai nisiꞌ malangga soldꞌadꞌu monae ma. Te ana nae nafadꞌe dalaꞌ esa.”
18 Astfel că l-a luat și l-a dus la căpetenie și a spus: Prizonierul Pavel m-a chemat la el și m-a rugat să aduc la tine pe acest tânăr, care are să îți vorbească ceva.
Boe ma malangga soldꞌadꞌu a no anaꞌ a nisiꞌ malangga soldꞌadꞌu monaeꞌ a. Ana nafadꞌe nae, “Amaꞌ! Paulus, fo hai mineaꞌ a, noꞌe au fo o anaꞌ ia nema nandaa no amaꞌ. Ana nae nafadꞌe dalaꞌ esa.”
19 Atunci, căpetenia l-a luat de mână și l-a tras deoparte în ascuns și l-a întrebat: Ce este aceasta ce ai să îmi spui?
Boe ma malangga a nore nendi anaꞌ a nisiꞌ mamanaꞌ esa de akaꞌ a ruꞌa se. Ana natane nae, “Ho mae mufadꞌe au saa?’.
20 Iar el a spus: Iudeii s-au înțeles să îți ceară ca mâine să îl aduci jos pe Pavel, în consiliu, ca și cum ar dori să cerceteze mai amănunțit ceva despre el.
Anaꞌ a nafadꞌe nae, “Atahori Yahudi hira maꞌiraꞌ rae risa toꞌo Paul. Ara rae rema roꞌe amaꞌ, fo fetun na, amaꞌ no toꞌo Paulus misiꞌ mamana nggenggero dedꞌeat agama. Ara eꞌedik rae paresaꞌ ramemeu toꞌo dedꞌean.
21 Dar tu nu te lăsa convins de ei; fiindcă mai mult de patruzeci de bărbați dintre ei îi întind o cursă, aceștia s-au legat cu blestem ca nici să nu mănânce, nici să nu bea, până nu îl vor ucide; și acum, ei sunt gata, așteptând o promisiune de la tine.
Te amaꞌ afi tungga hihii nara. Huu atahori haa nulu lenaꞌ ra rae tefa amaꞌ atahori nara sia dalaꞌ, fo rae risa toꞌo Paul. Basa se sumba rae, mete ma sira nda feꞌe risa toꞌo Paul sa naa, sira nda raa-rinu sa. Basa se rahehere ena. Ara rahatiꞌ a amaꞌ nataa nae saa.”
22 Atunci căpetenia a lăsat pe tânăr să plece și i-a poruncit: Să nu spui nimănui că mi-ai arătat acestea.
Malangga a rena nala anaꞌ a dudꞌuin ma, ana nae, “Afiꞌ mufadꞌe esa boe mae, ho uma mufadꞌe au dalaꞌ ia.” Basa ma ana denu anaꞌ a baliꞌ.
23 Și a chemat la el doi centurioni, spunând: Pregătiți două sute de soldați să meargă la Cezareea, și șaptezeci de călăreți și două sute de lăncieri la ora a treia din noapte.
Basa ma, malangga soldꞌadꞌu monaeꞌ a noꞌe malangga soldꞌadꞌu rua. Ana parenda se nae, “Sadꞌia soldꞌadꞌu mana lao eiꞌ, natun rua; ma soldꞌadꞌu mana sae ndara, hitu nulu; ma soldꞌadꞌu mana toꞌu tee ra, natun rua. Tetembaꞌ ia liiꞌ sio, ama lao misiꞌ Kaisarea leo.
24 Și dați-le animale, ca să îl pună pe Pavel deasupra și să îl ducă teafăr la Felix, guvernatorul.
Ama o sadꞌia ndara esa fee neu Paulus. Ama musi mo e malolole losa hofernor Feliks.”
25 Și a scris o scrisoare, cuprinzând acestea:
Basa ma, ana suraꞌ susura fee hofernor Feliks, taꞌo ia:
26 Claudius Lisias către preaonorabilul guvernator Felix, salutări.
“Amaꞌ hofernor Feliks. Sodꞌa-moleꞌ mia au, Klaudius Lisias.
27 Acest bărbat a fost prins de iudei și ar fi fost ucis de ei; atunci, am venit cu armată și l-am salvat, înțelegând că era roman.
Atahori fo au haituaꞌ ia, nara na Paulus. Atahori Yahudi ra toꞌu rala e, ma raꞌe a tao risa e. Te au soldꞌadꞌu nggara rasalaꞌe e mia atahori Yahudi ra lima na. Basa ma, au bubꞌuluꞌ ana toꞌu hak atahori Roma.
28 Dar voind să cunosc cauza pentru care l-au acuzat, l-am coborât în consiliul lor;
Au ae bubꞌuluꞌ taꞌo bee, de atahori Yahudi ra rae tao risa e. Naa de, au o e nisiꞌ atahori Yahudi ra mamana nggenggero dedꞌeat agama na.
29 Și, l-am găsit acuzat despre întrebări din legea lor, dar neavând nimic care să îl acuze demn de moarte sau de lanțuri.
Te nda hambu sala na saa saꞌ boe. Memaꞌ ana nda tao deꞌulaka saa saꞌ boe. De atahori ia nda bisa masoꞌ bui sa, ma nda nandaa no hukun mate sa. Atahori sia mamana nggenggero dedꞌeat agama ra ratofa, huu nenori agama nara esaꞌ a ena na. Naa de, au o baliꞌ atahori ia nisiꞌ mamana naneaꞌ a.
30 Și când mi s-a spus cum iudeii întindeau o cursă pentru acest bărbat, îndată l-am trimis la tine și am poruncit și acuzatorilor lui să spună înaintea ta cele împotriva lui. Sănătate.
Te mbilaꞌ na ma, au rena oi atahori Yahudi ruma ralaꞌ esa rae risa e. Naa de, au parenda ro tuteꞌ atahori ia nisiꞌ amaꞌ. Au o ufadꞌe atahori Yahudi mana nae tao dedꞌeat labꞌan e, fo rema risiꞌ amaꞌ e. Naa fo amaꞌ rena rae fee salaꞌ saa neu e. Au susura ngga, taꞌo a ia. Makasi!”
31 Atunci soldații, așa cum li se poruncise, l-au luat pe Pavel și l-au adus pe timpul nopții la Antipatris.
Basa ma, soldꞌadꞌu ra raote fo tao tungga malangga a parenda na. Tetembaꞌ naa, ara ro Paulus losa kotaꞌ esa, nara na Antipatris.
32 Iar a doua zi, au lăsat călăreții să meargă cu el și s-au întors la fortăreață;
Mbilaꞌ na ma, soldꞌadꞌu mana sae ndara ra ro Paulus rakandoo losa kota Kaisarea. Te soldꞌadꞌu feaꞌ ra, baliꞌ Yerusalem reu.
33 Iar aceștia, după ce au venit la Cezareea și au dat guvernatorului epistola, l-au prezentat și pe Pavel înaintea lui.
Ara losa Kaisarea ma, rendi susura a nisiꞌ hofernor. Ma ara fee Paulus nisiꞌ hofernor lima na.
34 Și după ce guvernatorul a citit, l-a întrebat din ce provincie era. Și a priceput că este din Cilicia;
Hofernor baca basa susura a ma, ana natane Paulus nae, “Ho atahori bee se?” Paulus nataa nae, “Au, atahori mia nusaꞌ Kilikia, amaꞌ.”
35 Te voi asculta pe îndelete, a spus el, când vor veni și acuzatorii tăi. Și a poruncit să fie păzit în sala de judecată a lui Irod.
Hofernor rena nala Paulus naꞌo naa ma, ana nahine oi Paulus toꞌu hak atahori Roma. De ana olaꞌ nae, “Au toꞌu parendaꞌ sia ia. Dei fo au mana nggero dedꞌeat ma. Te, ata musi tahani atahori mana rae radꞌedꞌea ro hoꞌ ra losa ia dei, fo au feꞌe paresaꞌ dedꞌeat ma.” Boe ma, ana denu soldꞌadꞌu ra tao Paulus nisiꞌ sira mamana na, sia ume panggat hofernor sodꞌa na, fo dalahulu na mane Herodes nafefelaꞌ a.
