2 Samuel 19
1 Și i s-a spus lui Ioab: Iată, împăratul plânge și jelește după Absalom.
Siangpahrang loe Absalom pongah, palungset moe, qah, tiah Joab khaeah thuih pae o.
2 Și victoria în acea zi a fost prefăcută în jale pentru tot poporul; fiindcă poporul a auzit spunându-se în acea zi cum împăratul era mâhnit pentru fiul său.
To na niah misa pazawkhaih to oh, toe siangpahrang loe a capa pongah palungset moe, qah, tiah kaminawk mah thaih o naah, kaminawk boih han palungsethaih niah oh lat.
3 Și poporul s-a furișat în acea zi înăuntrul cetății, cum se furișează un popor care este rușinat când fuge în bătălie.
Misatuk naah kacawn kaminawk mah azathaih hoiah vangpui thungah akun o baktih toengah, kaminawk mah doeh to na niah vangpui thungah tamquta hoiah akun o duem.
4 Dar împăratul și-a acoperit fața și împăratul striga cu o voce tare: O fiul meu Absalom, O Absalom, fiul meu, fiul meu!
Siangpahrang loe mikhmai khuk khoep moe, tha hoiah qah; Aw ka capa Absalom, Aw Absalom, ka capa, ka capa, tiah qah.
5 Și Ioab a intrat în casă la împărat și a spus: Ai rușinat în această zi fețele tuturor servitorilor tăi, care în această zi ți-au salvat viața ta și viețile fiilor tăi și ale fiicelor tale și viețile soțiilor tale și viețile concubinelor tale;
To naah Joab loe siangpahrang imthung ah akun moe, Vaihniah na canu, na capanawk ih hinghaih, na zu, na zulanawk ih hinghaih pahlong kaminawk hoi na tamnanawk ih mikhmai to azat na pawsak boeh;
6 În aceea că tu iubești pe dușmanii tăi și îi urăști pe prietenii tăi. Fiindcă ai declarat în această zi că nu iei aminte nici la prinți nici la servitori, pentru că în această zi pricep că dacă Absalom ar fi trăit, iar noi toți astăzi am fi murit, atunci ți-ar fi plăcut mult.
misanawk to na palung moe, nampuinawk to na hnukma. Nangmah ih misatuh angraengnawk hoi anih ih tamnanawk to tiah doeh na sah ai, tiah vaihniah nam tuengsak boeh; vaihniah Absalom to hing moe, kaicae boih ka duek o nahaeloe, palung nang hoe tih, tiah ka hnuk.
7 De aceea acum, ridică-te, ieși și vorbește cu mângâiere servitorilor tăi; fiindcă jur pe DOMNUL, dacă nu ieși, nu va rămâne unul cu tine în această noapte; și aceasta va fi mai rău pentru tine decât tot răul care a venit asupra ta din tinerețea ta până acum.
To pongah, Angthawk loe, nangmah ih kaminawk khaeah thapaekhaih lok to thui ah. Angthawk moe, na caeh ai nahaeloe, vaiduem ah nang khaeah kami maeto doeh om mak ai boeh, tiah Angraeng ih ahmin hoiah lokkamhaih ka sak; to hmuen loe nang hanah nawkta nathuem hoi vaihni ni khoek to, na tongh ih raihaihnawk boih pongah sae kue tih, tiah a naa.
8 Atunci împăratul s-a ridicat și a șezut la poartă. Și au spus întregului popor, zicând: Iată, împăratul șade la poartă. Și tot poporul a venit înaintea împăratului; fiindcă Israel fugise fiecare om la cortul său.
To pongah siangpahrang loe angthawk moe, khongkha taengah anghnut. Khongkha taengah siangpahrang anghnut, tiah kaminawk mah panoek o naah, kaminawk boih anih hmaa ah angzoh o. Israel kaminawk loe angmacae im ah cawnh o boih boeh.
9 Și tot poporul se certa în toate triburile lui Israel, spunând: Împăratul ne-a salvat din mâna dușmanilor noștri și ne-a eliberat din mâna filistenilor; și acum a fugit din țară din cauza lui Absalom.
Israel acaeng boih salakah, kaminawk loe maeto hoi maeto lok angaek o; siangpahrang mah aicae misa ban thung hoiah pahlong; anih mah ni Philistin kaminawk ban thung hoiah aicae to pahlong; toe Absalom pongah anih mah vaihi prae to cawnhtaak boeh.
10 Și Absalom, pe care l-am uns peste noi, a murit în bătălie. De aceea acum, de ce nu spuneți un cuvânt pentru aducerea împăratului înapoi?
Aicae ukkung ah a suek o ih Absalom loe, misatuk naah duek ving boeh pongah, tikhoe vaihi David to siangpahrang ah lak let hanah lok na thui o ai loe? tiah thuih o.
11 Și împăratul David a trimis la Țadoc și Abiatar, preoții, spunând: Vorbiți bătrânilor lui Iuda, zicând: De ce sunteți voi cei din urmă ca să aduceți pe împărat înapoi acasă? Văzând că vorbirea întregului Israel a venit la împărat, în casa lui.
David siangpahrang mah angmah im ah oh moe, to lok to thaih naah, qaima Zadok hoi Abiathar khaeah kami patoeh moe, Judah kacoehtanawk khaeah, Tipongah siangpahrang angmah im ah thak let hanah kapoek hnukkhuem koek acaeng ah na oh o loe?
12 Voi sunteți frații mei, voi sunteți oasele mele și carnea mea; pentru ce atunci sunteți cei din urmă ca să aduceți înapoi pe împărat?
Nangcae loe kai ih nawkamya ah na oh o moe, ka thii ka ngan ah na oh o; tipongah siangpahrang angmah im ah amlaem haih let hanah, hnukkhuem koekah na oh o loe?
13 Și spuneți lui Amasa: Nu ești tu din osul meu și din carnea mea? Astfel să îmi facă Dumnezeu și încă mai mult, dacă nu vei fi căpetenia oștirii înaintea mea continuu, în locul lui Ioab.
Amasa khaeah thui pae oh; Nang loe ka thii ka ngan ah na om ai maw? Vaihi hoi kamtong Joab zuengah kai ih misatuh zaehoikung angraeng ah na om ai nahaeloe, Sithaw mah ka nuiah lokcaek nasoe, kanung parai ah sah nasoe, tiah a thuih, tiah thui pae oh, tiah a naa.
14 Și el a aplecat inima tuturor bărbaților lui Iuda, chiar ca pe inima unui singur om, astfel încât au trimis acest cuvânt la împărat: Întoarce-te tu și toți servitorii tăi.
Anih mah Judah kaminawk ih palung to kami maeto ih palungthin baktiah pazawk boih. To pongah nihcae mah siangpahrang khaeah, Nang loe na tamnanawk hoi nawnto amlaem o lai ah, tiah a naa o.
15 Astfel împăratul s-a întors și a venit la Iordan. Și Iuda a venit la Ghilgal, pentru a merge să îl întâmpine pe împărat și să îl conducă pe împărat peste Iordan.
To pongah siangpahrang loe amlaem moe, Jordan vapui khoek to caeh. Judah kaminawk loe, siangpahrang tongh hanah caeh o moe, Jordan vapui yaeh ah thak hanah Gilgal vangpui ah caeh o.
16 Și Șimei, fiul lui Ghera, un beniamit, care era din Bahurim, s-a grăbit și a coborât cu bărbații lui Iuda să îl întâlnească pe împăratul David.
Bahurim ih Benjamin kami Gera capa Shimei loe, David siangpahrang hnuk hanah Judah kaminawk hoi nawnto angzoh o tathuk.
17 Și acolo erau o mie de oameni din Beniamin cu el și Țiba, servitorul casei lui Saul, și cei cincisprezece fii ai lui și cei douăzeci de servitori ai lui cu el; și au trecut Iordanul înaintea împăratului.
Anih loe Benjamin ih kami sangto, Saul imthung takoh ih tamna Ziba ih caa hatlai pangato hoi anih ih tamna pumphaeto hoiah nawnto caeh moe, siangpahrang hmaa ah Jordan vapui to karangah angkat o.
18 Și a trecut un bac ca să treacă dincolo casa împăratului și să facă ce i se părea bine. Și Șimei, fiul lui Ghera, a căzut înaintea împăratului, pe când el trecea Iordanul.
Siangpahrang ih imthung takoh kaminawk to lak moe, a koeh ih hmuen sak pae hanah, palong hoiah caeh o. Jordan vapui to angkat o pacoengah, Gera capa Shimei loe siangpahrang hmaa ah akuep;
19 Și a spus împăratului: Să nu îmi impute nelegiuire domnul meu, nici să nu îți amintești ceea ce servitorul tău a făcut cu strâmbătate în acea zi când a ieșit domnul meu împăratul din Ierusalim; ca împăratul să pună aceasta la inimă.
Siangpahrang khaeah, Ka angraeng, ka zaehaih na net hmah; ka angraeng siangpahrang, Jerusalem na tacawt taak na niah, na tamna kai mah sak ih hmuen to pakuem hmah loe, palung thungah doeh suem poe hmah.
20 Pentru că servitorul tău știe că eu am păcătuit; de aceea, iată, am venit cel dintâi în această zi din toată casa lui Iosif pentru a coborî să îl întâmpin pe domnul meu, împăratul.
Na tamna kai loe hmuen sakpazae moeng boeh, tiah ka panoek; to pongah khenah, vaihniah Joseph imthung takoh boih thungah, ka angraeng siangpahrang hnuk hanah kang zoh hmaloe, tiah a naa.
21 Dar Abișai, fiul Țeruiei, a răspuns și a zis: Să nu fie Șimei dat la moarte pentru aceasta, deoarece a blestemat pe unsul DOMNULUI?
Toe Zeruiah capa Abishai mah, Angraeng mah situi nok tangcae ah kaom to anih mah tangoeng pongah, hae tiah kaom Shimel to paduek han om ai maw? tiah anaa.
22 Și David a spus: Ce am eu a face cu voi, fii ai Țeruiei, ca în această zi să îmi fiți potrivnici? Să fie dat cineva la moarte în această zi în Israel? Oare nu știu eu că sunt astăzi împărat peste Israel?
David mah, Zeruiah capanawk, nangcae hoi kai misa ah angcoeng hanah takung timaw oh? Vaihniah Israel kami maeto paduek han oh maw? Kai loe Israel kaminawk ukkung siangpahrang ah ka oh, tiah panoek ai kami ah maw ka oh? tiah a naa.
23 De aceea împăratul i-a spus lui Șimei: Nu vei muri. Și împăratul i-a jurat.
To pongah siangpahrang mah Shimei khaeah, Na dueh mak ai, tiah a naa. Siangpahrang mah nang khaeah lokkamhaih sak boeh.
24 Și Mefiboșet, fiul lui Saul, a coborât să îl întâlnească pe împărat și nu își îngrijise picioarele, nici nu își pregătise barba, nici nu își spălase hainele, din ziua în care împăratul plecase până în ziua când s-a întors în pace.
Saul capa patoeng Mephiboseth doeh siangpahrang tong hanah caeh tathuk; anih loe siangpahrang tacawt na ni hoi kamtong kamong ah amlaem let khoek to, a khok doeh khenzawn ai; a toektaboe mui doeh aat ai moe, khukbuen doeh pasuk ai.
25 Și s-a întâmplat, după ce a venit la Ierusalim să îl întâlnească pe împărat, că împăratul i-a spus: Pentru ce nu ai mers cu mine, Mefiboșet?
Jerusalem vangpui ah siangpahrang hnuk hanah a caeh naah, siangpahrang mah anih khaeah, Mephiboseth, tipongah kai hoi nawnto na caeh ai loe? tiah a naa.
26 Și el a răspuns: Domnul meu, o împărate, servitorul meu m-a înșelat; fiindcă servitorul tău a spus: îmi voi înșeua un măgar, ca să călăresc pe el și să merg la împărat, pentru că servitorul tău este șchiop.
Anih mah, Aw Ka angraeng, sianpahrang, na tamna kai loe khokkhaem pongah, laa hrang to kang thueng moe, siangpahrang hoi nawnto ka caeh han, tiah ka poek; toe ka tamna Ziba mah kai angling.
27 Și el a defăimat pe servitorul tău înaintea domnului meu împăratul; dar domnul meu împăratul este ca un înger al lui Dumnezeu; fă de aceea ce este bine în ochii tăi.
Anih mah, na tamna kai hae, nang khaeah kasae ang thuih; ka angraeng siangpahrang nang loe, Sithaw ih van kami baktiah na oh; to pongah na koeh baktiah na sah halat ah.
28 Pentru că toți ai casei tatălui meu nu erau decât oameni morți înaintea domnului meu, împăratul; totuși tu ai pus pe servitorul tău printre cei care mănâncă la masa ta. Ce drept am eu să mai strig către împărat?
Kampa ih imthung takohnawk loe, ka angraeng siangpahrang hmaa ah ni ka duek o; toe na tamna hae na caboi nuiah buhcaa kaminawk salakah nang suek; to pongah siangpahrang hmaa ah laisaep han timaw ka tawnh? tiah a naa.
29 Și împăratul i-a spus: De ce mai vorbești încă de lucrurile tale? Eu am spus: Tu și Țiba împărțiți câmpul.
Siangpahrang mah anih khaeah, Nang ih kawng kapop parai ah thuih han timaw oh? Ziba hoiah nang ih lawk to ampraek hanah lok ka takroek boeh, tiah a naa.
30 Și Mefiboșet a spus împăratului: Da, să ia el totul, pentru că domnul meu împăratul a venit în pace în casa lui.
Mephiboseth mah siangpahrang khaeah, Ue, ka angraeng siangpahrang loe angmah im ah lunghoih ah amlaem let boeh pongah, anih mah hmuennawk to la boih nasoe, tiah a naa.
31 Și Barzilai galaaditul a coborât de la Roghelim și a trecut Iordanul cu împăratul, pentru a-l conduce peste Iordan.
Gilead acaeng Barzillai doeh Roge-lim vangpui hoiah angzoh moe, siangpahrang to Jordan vapui yaeh ah thak hanah anih hoi nawnto angkat hoi.
32 Acum, Barzilai era un om foarte bătrân, de optzeci de ani; și el s-a îngrijit de susținerea împăratului în timp ce era în Mahanaim, pentru că era un om foarte mare.
Barzillai loe mitong parai boeh; saning quitazetto oh boeh moe, siangpahrang Mahanaim vangpui ah oh nathung, anih mah caaknaek hoiah a khetzawn; anih loe angraeng kami ah oh.
33 Și împăratul i-a spus lui Barzilai: Treci cu mine și te voi hrăni cu mine în Ierusalim.
Siangpahrang mah Barzillai khaeah, Kai hoi nawnto angzo ah, Jerusalam ah kai mah kang khetzawn han hmang, tiah a naa.
34 Și Barzilai a spus împăratului: Cât mai am de trăit, ca să urc cu împăratul la Ierusalim?
Toe Barzillai mah siangpaharng khaeah, Jerusalem ah siangpahrang hoi nawnto ka caeh hanah, kai loe saning nazetto maw ka hing vop tih?
35 Eu am în această zi optzeci de ani; și pot eu discerne între bine și rău? Poate servitorul tău să guste ce mănânc și ce beau? Pot eu să mai aud vocea cântăreților și a cântărețelor? Pentru ce atunci să mai fie servitorul tău o povară domnului meu împăratul?
Vaihi saning quitazetto ka oh boeh; hmuen kasae kahoih ka pathlaeng thaih vop tih maw? Na tamna kai mah caaknaek mataeng doeh pataeng thai vop tih maw? Laa sah nongpa hoi nongpatanawk ih lok doeh ka thaih thai vop tih maw? Tipongah na tamna loe ka angraeng siangpahrang ih hmuenzit ah ka oh han loe?
36 Servitorul tău va merge puțin peste Iordan cu împăratul; și de ce să mă răsplătească împăratul cu o astfel de răsplată?
Na tamna loe siangpahrang hoi nawnto Jordan vapui yaeh ah setta ni ka caeh thai tih boeh; tipongah siangpahrang mah hae baktih tangqum kai paek han angai vop?
37 Lasă, te rog, să se întoarcă servitorul tău, ca să mor în propria mea cetate și să fiu îngropat lângă mormântul tatălui meu și al mamei mele. Dar iată, pe servitorul tău, Chimham; să treacă el cu domnul meu, împăratul; și să îi faci ce ți se va părea bine.
Na tamna kai loe amlaem halat ue; kaimah ih vangpui, kampa hoi kamno ih taprong taengah, ka duek halat han boeh. Toe khenah, na tamna Khimham to oh; anih loe ka angraeng siangpahrang hoiah nawnto caeh nasoe. Na koeh baktiah anih hanah hmuen to sah paeh, tiah a naa.
38 Și împăratul a răspuns: Chimham să treacă împreună cu mine și îi voi face ce ți se va părea bine; și orice vei cere de la mine, aceea voi face pentru tine.
To naah siangpahrang mah, Khimham loe kai hoi nawnto caeh tih; na koeh ih hmuen boih anih hanah ka sak pae han; saksak na koeh ih hmuen to ka sak pae boih han, tiah a naa.
39 Și tot poporul a trecut Iordanul. Și după ce împăratul a trecut, împăratul l-a sărutat pe Barzilai și l-a binecuvântat; și el s-a întors la locul său.
To pongah kaminawk boih Jordan vapui to angkat o. Siangpahrang loe tui angkat moe, Barzillai to mok pacoengah, tahamhoihaih paek; to pacoengah Barzillai loe angmah ih vangpui ah amlaem let.
40 Atunci împăratul a mers la Ghilgal și Chimham a mers cu el; și tot poporul lui Iuda l-a condus pe împărat și de asemenea jumătate din poporul lui Israel.
Siangpahrang loe Gilgat vangpui ah caeh, Khimham doeh anih hoi nawnto caeh toeng; Judah kaminawk boih hoi ahap Israel kaminawk mah siangpahrang to thak o.
41 Și, iată, toți bărbații lui Israel au venit la împărat și i-au spus: De ce te-au furat frații noștri, bărbații lui Iuda, și au adus pe împărat și casa lui și pe toți oamenii lui David cu el, peste Iordan?
Khenah, Israel kaminawk loe siangpahrang khaeah angzoh o boih moe, siangpahrang khaeah, Tipongah kaicae ih nawkamya Judah kaminawk mah, siangpahrang hoi anih ih imthung takoh kaminawk, anih khaeah kaom David ih kaminawk to paquk o boih moe, Jordan vapui yaeh ah caeh o haih ving loe? tiah a naa o.
42 Și toți bărbații lui Iuda au răspuns bărbaților lui Israel: Pentru că împăratul ne este rudă apropiată; de ce atunci v-ați mâniat din cauza acestui lucru? Am mâncat noi ceva pe cheltuiala împăratului? Sau ne-a dat el vreun dar?
To naah Judah kaminawk boih mah, Israel kaminawk khaeah, Siangpahrang loe kaicae ih canawk ah oh pongah ni hae tiah ka sak o; tipongah nangcae palungphui han oh? Siangpahrang ih caaknaek to kaicae mah ka caak pae o maw? To tih ai boeh loe kaicae hanah anih mah tangqum paek maw? tiah a naa o.
43 Și bărbații lui Israel au răspuns bărbaților lui Iuda și au spus: Noi avem zece părți la împărat și de asemenea mai mult drept în David decât voi; de ce atunci ne-ați disprețuit, încât sfatul nostru să nu fie cel dintâi în aducerea înapoi a împăratului nostru? Și cuvintele bărbaților lui Iuda au fost mai aspre decât cuvintele bărbaților lui Israel.
To naah Israel kaminawk mah, Judah kaminawk khaeah, Kaicae loe siangpahrang nuiah taham hato ka tawnh o; to khue na ai, David imthung takoh kawng to thuih nahaeloe nangcae pongah loe kaicae hae anghnai kue. Tipongah siangpahrang thak let hanah kaicae dueng hmaloe ai ah, kaicae hae tidoeh sah ai ah na oh o loe? tiah a naa o. Toe Israel kaminawk ih lok pongah, Judah kaminawk ih lok to thacak kue.
