2 Corinteni 10
1 Și, eu însumi, Pavel, vă implor prin blândețea și bunăvoința lui Cristos, eu care în prezență sunt înjosit printre voi, dar, fiind absent, sunt cutezător față de voi,
C'est moi Paul qui vous demande au nom de la douceur et de la bonté du Christ, — oui, moi qui ai, a chez vous, des dehors Si modestes» et qui, «de loin, suis si hardi avec vous
2 Vă implor, așadar, ca să nu fiu cutezător când sunt prezent, cu acea încredere cu care gândesc să fiu cutezător împotriva unora, care gândesc despre noi ca și cum am umbla conform cărnii.
- c'est moi qui vous prie de ne pas m'obliger, à mon arrivée, de vous traiter avec la ferme hardiesse dont je me propose d'user envers certaines gens qui pensent que nous nous conduisons d'après des considérations charnelles.
3 Măcar că umblăm în carne, nu ne războim conform cărnii,
Sans doute nous vivons dans une chair mortelle, mais notre combat n'est pas charnel,
4 (Fiindcă armele războiului nostru nu sunt carnale, ci puternice prin Dumnezeu pentru surparea fortificațiilor),
nos armes de guerre ne sont pas charnelles; au contraire elles sont divinement puissantes pour détruire des forteresses,
5 Doborând imaginațiile minții și fiecare lucru înalt care se ridică pe el însuși împotriva cunoașterii lui Dumnezeu și înrobind fiecare gând ascultării față de Cristos;
pour renverser des raisonnements, pour abattre toute hauteur qui s'élève contre la science de Dieu, pour assujettir toute pensée au joug du Christ,
6 Și fiind gata a pedepsi fiecare neascultare, când ascultarea voastră va fi împlinită.
et nous sommes prêts à punir toute désobéissance, aussitôt que votre obéissance à vous sera parfaite.
7 Vă uitați la lucruri după înfățișare? Dacă cineva se încrede în el însuși că este al lui Cristos, să se mai gândească la aceasta în el însuși, că așa cum este el al lui Cristos, așa suntem și noi ai lui Cristos.
Ah! ce sont les dehors que vous regardez? Eh bien, si quelqu'un croit être du parti de Christ, qu'il soit bien persuadé d'une chose: s'il est du parti de Christ, nous en sommes nous aussi!
8 Căci chiar dacă m-aș făli cu ceva mai mult despre autoritatea noastră, pe care Domnul ne-a dat-o pentru edificare și nu pentru nimicirea voastră, nu aș fi rușinat;
Et quand j'aurais été un peu trop fier du pouvoir que nous tenons du Seigneur (pour vous édifier, non pour vous ruiner), je n'aurais pas à en rougir,
9 Ca nu cumva să par ca și cum v-aș înfricoșa prin epistole.
pour ne pas avoir l'air de vouloir vous «effrayer par mes lettres».
10 Fiindcă epistolele lui, spun ei, sunt grele și tari, dar prezența lui trupească este slabă și vorbirea lui este de disprețuit.
«Ses lettres, dit-on, sont sévères, sont énergiques, mais, quand il est là, c'est un homme faible, et sa parole est bien peu de chose.»
11 Să gândească un astfel de om aceasta, că, așa cum suntem în cuvânt prin epistole, când suntem absenți, tot astfel vom fi și în faptă, când suntem prezenți.
— Que celui qui parle ainsi soit bien convaincu de ceci: le langage que nous tenons de loin dans nos lettres, nous le tiendrons de près dans nos actes.
12 Fiindcă nu cutezăm să ne facem din numărul, sau să ne comparăm cu unii ce se recomandă pe ei înșiși, dar ei, măsurându-se prin ei înșiși și comparându-se între ei înșiși, nu sunt înțelepți.
Nous ne sommes pas assez osés pour nous confondre ou nous comparer avec certaines gens qui font leur propre éloge. Ceux-là se mesurent à leur propre mesure, ils se comparent à eux-mêmes; ils sont peu intelligents.
13 Dar noi nu ne vom făli cu lucruri în afara măsurii [noastre], ci conform cu măsura standardului pe care Dumnezeu ni l-a împărțit, o măsură care să ajungă chiar până la voi.
Nous, nous ne nous vanterons pas sans mesure; nous resterons dans le ressort, dans le champ d'action dont Dieu nous a tracé la limite et qui nous a permis, entre autres, de parvenir jusqu'à vous.
14 Fiindcă nu ne întindem peste măsura noastră, ca și cum nu am fi ajuns până la voi, fiindcă am ajuns chiar până la voi în predicarea evangheliei lui Cristos;
Nous n'étendons pas trop notre domaine, comme nous le ferions si nous n'étions pas arrivés jusqu'à vous, car c'est jusque chez vous que nous sommes allés prêcher l'Évangile du Christ.
15 Nu ne fălim cu lucruri în afara măsurii noastre, adică cu muncile altora, dar avem speranță, după ce credința voastră va fi sporită, că ne vom lărgi între voi, conform cu standardul nostru,
Nous ne nous vantons pas sans mesure en nous parant des travaux d'autrui; nous espérons, au contraire, que votre foi se développera assez pour que nous puissions agrandir considérablement notre domaine en partant de chez vous
16 Să predicăm evanghelia în ținuturile care sunt dincolo de voi și să nu ne fălim cu domeniul de lucru al altuia, cu lucruri pregătite [deja] la îndemâna noastră.
et en suivant toujours nos limites; et alors nous irons évangéliser au delà de chez vous, sans jamais nous vanter du champ d'action d'un autre et des travaux qu'il a terminés.
17 Dar cel ce se laudă, să se laude în Domnul.
«Celui qui veut se glorifier doit se glorifier dans le Seigneur.»
18 Fiindcă nu cel ce se recomandă pe sine însuși este aprobat, ci cel pe care recomandă Domnul.
Ce n'est pas celui qui se loue lui-même, qui aura bien soutenu l'épreuve, mais celui que le Seigneur loue.
