< Salmos 22 >
1 Salmo de Davi para o regente, como em “cerva da manhã”: Deus meu, Deus meu, por que me desamparaste? Longe [estás] de meu livramento [e] das palavras de meu gemido.
Mai marelui muzician, „Căprioara Dimineții,” un psalm al lui David. Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit? De ce ești așa departe de a mă ajuta și de cuvintele răcnetului meu?
2 Deus meu, eu clamo de dia, e tu não me respondes; também [clamo] de noite, e não tenho sossego.
Dumnezeul meu! Strig ziua, dar nu asculți; și noaptea, și nu tac.
3 Porém tu és Santo, que habitas [nos] louvores de Israel.
Dar tu ești sfânt, tu, care locuiești în laudele lui Israel.
4 Nossos pais confiaram em ti; eles confiaram, e tu os livraste.
Părinții noștri s-au încrezut în tine; s-au încrezut și i-ai scăpat.
5 Eles clamaram a ti, e escaparam [do perigo]; eles confiaram em ti, e não foram envergonhados.
Au strigat către tine și au fost eliberați, s-au încrezut în tine și nu au fost făcuți de rușine.
6 Mas eu sou um verme, e não um homem; [sou] humilhado pelos homens, e desprezado pelo povo.
Dar eu sunt vierme și nu om; de ocara oamenilor și disprețuit de popor.
7 Todos os que me veem zombam de mim; abrem os lábios [e] sacodem a cabeça, [dizendo]:
Toți cei ce mă văd râd de mine în batjocură, își țuguie buza, clatină din cap, spunând:
8 Ele confiou no “SENHOR”; [agora] que ele o salve e o liberte; pois se agrada nele.
S-a încrezut în DOMNUL că îl va scăpa; să îl scape, văzând că a găsit plăcere în el.
9 Tu és o que me tiraste do ventre; [e] o que me deu segurança, [estando eu] junto aos seios de minha mãe.
Dar tu ești cel ce m-ai scos din pântece, m-ai făcut să sper când eram pe sânii mamei mele.
10 Eu fui lançado sobre ti desde [que saí d] o útero; desde o ventre de minha mãe tu [és] meu Deus.
Din pântece am fost aruncat asupra ta, tu ești Dumnezeul meu din pântecele mamei mele.
11 Não fiques longe de mim, porque a minha angústia está perto; pois não há quem [me] ajude.
Nu sta departe de mine, fiindcă tulburarea este aproape, pentru că nu este nimeni să ajute.
12 Muitos touros me cercaram; fortes de Basã me rodearam.
Mulți tauri m-au încercuit; tauri puternici din Basan m-au înconjurat.
13 Abriram contra mim suas bocas, [como] leão que despedaça e ruge.
Și-au deschis gura împotriva mea, ca un leu care sfâșie și răcnește.
14 Eu me derramei como água, e todos os meus ossos se soltaram uns dos outros; meu coração é como cera, [e] se derreteu por entre meus órgãos.
Sunt turnat ca apa și toate oasele mele sunt scrântite, inima mea este ca ceara, este topită în mijlocul adâncurilor mele.
15 Minha força se secou como um caco de barro, e minha língua está grudada no céu da boca; e tu me pões no pó da morte;
Puterea mea este uscată ca un ciob și limba mi se lipește de fălcile mele și m-ai adus în țărâna morții.
16 Porque cães ficaram ao meu redor; uma multidão de malfeitores me cercou; perfuraram minhas mãos e meus pés.
Căci câini m-au încercuit; adunarea celor stricați m-a încercuit, mi-au străpuns mâinile și picioarele.
17 Eu poderia contar todos os meus ossos; eles estão [me] olhando, e prestando atenção em mim.
Pot număra toate oasele mele, ei mă privesc și se holbează la mine.
18 Eles repartem entre si minhas roupas; e sobre minha vestimenta eles lançam sortes.
Își împart hainele mele între ei și aruncă sorți pe cămașa mea.
19 Porém tu, SENHOR, não fiques longe; força minha, apressa-te para me socorrer.
Dar nu te depărta de mine DOAMNE, puterea mea, grăbește-te să mă ajuți.
20 Livra minha alma da espada; [e] minha vida da violência do cão.
Scapă-mi sufletul de sabie, pe preaiubitul meu din puterea câinelui.
21 Salva-me da boca do leão; e responde-me dos chifres dos touros selvagens.
Salvează-mă din gura leului, fiindcă m-ai auzit din coarnele unicornilor.
22 [Então] eu contarei teu nome a meus irmãos; no meio da congregação eu te louvarei.
Voi vesti numele tău fraților mei, te voi lăuda în mijlocul adunării.
23 Vós que temeis ao SENHOR, louvai a ele! E vós, de toda a semente de Jacó, glorificai a ele! Prestai culto a ele, vós de toda a semente de Israel.
Lăudați-l, voi care vă temeți de DOMNUL; glorificați-l, voi toată sămânța lui Iacob și temeți-vă de el, voi toată sămânța lui Israel.
24 Porque ele não desprezou nem abominou a aflição do aflito, nem escondeu seu rosto dele; mas sim, quando [o aflito] clamou, ele [o] ouviu.
Fiindcă el nu a disprețuit, nici nu a detestat nenorocirea celui nenorocit, nici nu și-a ascuns fața de el, ci când a strigat către el, a ascultat.
25 Meu louvor será para ti na grande congregação; eu pagarei meus juramentos perante os que o temem.
În marea adunare lauda mea va fi despre tine, voi împlini promisiunile mele în fața celor ce se tem de el.
26 Os humilhados comerão, e ficarão fartos; louvarão ao SENHOR aqueles que o buscam; vosso coração viverá para sempre.
Cei blânzi vor mânca și se vor sătura; vor lăuda pe DOMNUL cei ce îl caută; inima ta va trăi pentru totdeauna.
27 Todos os extremos da terra se lembrarão [disso], e se converterão ao SENHOR; e todas as gerações das nações adorarão diante de ti.
Toate marginile lumii își vor aminti și se vor întoarce către DOMNUL și toate familiile națiunilor se vor închina înaintea ta.
28 Porque o reino [pertence] ao SENHOR; e ele governa sobre as nações.
Pentru că împărăția este a DOMNULUI și el este guvernatorul peste națiuni.
29 Todos os ricos da terra comerão e adorarão, [e] perante o rosto dele se prostrarão todos os que descem ao pó, e [que] não podem manter viva sua alma.
Toți cei grași pe pământ vor mânca și se vor închina, toți cei ce coboară în țărână se vor pleca înaintea lui și nimeni nu își poate ține în viață sufletul.
30 A descendência o servirá; ela será contada ao Senhor, para a geração [seguinte].
O sămânță îi va servi, îi va fi socotită Domnului ca generație.
31 Chegarão, e anunciarão a justiça dele ao povo que nascer, porque ele [assim] fez.
Ei vor veni și vor vesti dreptatea lui unui popor ce se va naște, că el a făcut aceasta.