Salmos 78
1 Escutae a minha lei, povo meu: inclinae os vossos ouvidos ás palavras da minha bocca.
Se yon chante Asaf. Pèp mwen yo, koute sa m'ap moutre nou! Louvri zòrèy nou pou n' tande sa m'ap di!
2 Abrirei a minha bocca n'uma parabola; fallarei enigmas da antiguidade.
Mwen pral pale ak nou, pou m' fè nou konnen sa ki te pase nan tan lontan,
3 As quaes temos ouvido e sabido, e nossos paes nol-as teem contado.
bagay nou te tande nan zòrèy nou, bagay nou tout te konnen, bagay zansèt nou yo te konn rakonte nou.
4 Não as encobriremos aos seus filhos, mostrando á geração futura os louvores do Senhor, assim como a sua força e as maravilhas que fez.
Nou p'ap kache bagay sa yo pou pitit nou yo pa konnen yo. N'ap fè lwanj Seyè a devan timoun k'ap vini yo. N'ap fè yo konnen jan l' gen pouvwa, jan l' gen fòs, jan li fè gwo mèvèy.
5 Porque elle estabeleceu um testemunho em Jacob, e poz uma lei em Israel, a qual deu aos nossos paes para que a fizessem conhecer a seus filhos.
Li te di pèp Izrayèl la sa pou li fè. Li te bay pitit pitit Jakòb yo kòmandman li yo. Li te mande zansèt nou yo pou yo te moutre pitit yo lalwa Bondye a,
6 Para que a geração vindoura a soubesse, os filhos que nascessem, os quaes se levantassem e a contassem a seus filhos.
pou timoun ki fenk fèt yo ka konnen l', pou yo menm tou, lè yo grandi, yo ka fè pitit pa yo konnen l'.
7 Para que pozessem em Deus a sua esperança, e se não esquecessem das obras de Deus, mas guardassem os seus mandamentos.
Konsa yo menm tou, y'a mete konfyans yo nan Bondye. Yo p'ap bliye sa li te fè. Y'a toujou obeyi kòmandman li yo.
8 E não fossem como seus paes, geração contumaz e rebelde, geração que não regeu o seu coração, e cujo espirito não foi fiel com Deus
Konsa yo p'ap tankou zansèt yo ki te fè tèt ak Bondye, ki te derefize fè sa li te mande yo fè, ki pa t' janm gen yon konfyans fèm nan Bondye, ki pa t' kenbe pawòl yo ak Bondye.
9 Os filhos de Ephraim, armados e trazendo arcos, viraram costas no dia da peleja.
Pitit Efrayim yo se moun ki konn goumen, ki fò nan tire flèch. Men, yo kouri lè batay mare.
10 Não guardaram o concerto de Deus, e recusaram andar na sua lei.
Yo pa t' kenbe kontra Bondye te pase ak yo a. Yo derefize fè sa li te mande yo fè.
11 E esqueceram-se das suas obras e das maravilhas que lhes fizera ver.
Yo fè espre, yo bliye sa li te fè, tout mèvèy li te fè yo wè.
12 Maravilhas que elle fez á vista de seus paes na terra do Egypto, no campo de Zoan.
Wi, se devan je zansèt yo Bondye te fè mirak nan peyi Lejip, nan plenn Zoan an.
13 Dividiu o mar, e os fez passar por elle; fez com que as aguas parassem como n'um montão.
Li fann lanmè a an de, li fè yo pase nan mitan l'. Li fè dlo yo kanpe dwat tankou miray.
14 De dia os guiou por uma nuvem, e toda a noite por uma luz de fogo.
Pou l' moutre yo chemen pou yo pran, lajounen li ba yo yon nwaj, lannwit li ba yo yon dife ki t'ap mache devan yo.
15 Fendeu as penhas no deserto; e deu-lhes de beber como de grandes abysmos.
Li fann gwo wòch nan dezè a, li ba yo kont dlo pou yo bwè.
16 Fez sair fontes da rocha, e fez correr as aguas como rios.
Li fè sous dlo pete nan wòch la, li fè dlo koule tankou dlo larivyè.
17 E ainda proseguiram em peccar contra elle, provocando ao Altissimo na solidão.
Men, yo pa t' sispann fè peche kont Bondye, yo revòlte dèyè Bondye ki anwo nan syèl la, lè yo te nan dezè a.
18 E tentaram a Deus nos seus corações, pedindo carne para o seu appetite.
Yo te vle sonde Bondye: yo mande pou l' ba yo manje yo te vle manje a.
19 E fallaram contra Deus, e disseram: Acaso pode Deus preparar-nos uma mesa no deserto?
Yo pale Bondye mal, yo di: -Eske Bondye ka mete manje sou tab nan mitan dezè sa a?
20 Eis que feriu a penha, e aguas correram d'ella; rebentaram ribeiros em abundancia: poderá tambem dar-nos pão, ou preparar carne para o seu povo?
Wi, se vre. Li frape wòch la: Dlo koule kou larivyè. Men, èske li kapab ban nou pen? Eske li ka bay pèp li a vyann?
21 Pelo que o Senhor os ouviu, e se indignou: e accendeu um fogo contra Jacob, e furor tambem subiu contra Israel;
Lè Seyè a tande sa, li fè kòlè. Se te tankou yon dife li te limen dèyè pitit Jakòb yo. Li vin ankòlè anpil sou yo,
22 Porquanto não creram em Deus, nem confiaram na sua salvação:
paske yo pa t' gen konfyans nan Bondye, yo pa t' kwè li ta kapab delivre yo.
23 Ainda que mandara ás altas nuvens, e abriu as portas dos céus,
Li pale ak nwaj yo ki anwo nan syèl la, li ba yo lòd pou yo louvri pòt syèl la.
24 E chovera sobre elles o manná para comerem, e lhes dera do trigo do céu.
Li grennen laman sou yo pou yo manje. Li ba yo manje farin ki soti nan syèl la.
25 O homem comeu o pão dos anjos; elle lhes mandou comida a fartar.
Se konsa, yo manje manje zanj Bondye yo. Li ba yo manje pou yo manje plen vant yo.
26 Fez ventar o vento do oriente nos céus, e o trouxe do sul com a sua força.
Lèfini, li fè yon van lès soufle nan syèl la. Avèk pouvwa li, li fè yon van leve soti nan sid.
27 E choveu sobre elles carne como pó, e aves d'azas como a areia do mar.
Li grennen vyann sou yo tankou pousyè. Li fè zwazo soti nan syèl la tonbe atè, tankou sab bò lanmè.
28 E as fez cair no meio do seu arraial, ao redor de suas habitações.
Li fè yo tonbe nan mitan kote yo te rete a, tout bò kay yo.
29 Então comeram e se fartaram bem; pois lhes cumpriu o seu desejo.
Yo tout te manje plen vant yo. Bondye ba yo tou sa yo te anvi.
30 Não refreiaram o seu appetite. Ainda lhes estava a comida na bocca,
Men, yo pa t' ankò fin manje, yo pa t' ankò fin plen vant yo, manje a te nan bouch yo toujou,
31 Quando a ira de Deus desceu sobre elles, e matou os mais gordos d'elles, e feriu os escolhidos d'Israel.
lè Bondye fache sou yo. Li touye pi gwonèg nan mitan yo, li kraze tout jenn gason nan peyi Izrayèl la.
32 Com tudo isto ainda peccaram, e não deram credito ás suas maravilhas.
Atousa, pèp la donnen pi rèd nan fè peche. Yo pa t' vle kwè nan mirak sa yo.
33 Pelo que consumiu os seus dias na vaidade e os seus annos na angustia.
Se konsa, li fè lavi yo disparèt tankou lafimen. Li sezi yo, yo mouri frèt.
34 Quando os matava, então o procuravam; e voltavam, e de madrugada buscavam a Deus.
Li te fè detwa ladan yo mouri. Se lè sa a yo tounen vin jwenn li, yo chanje lavi yo, yo lapriyè nan pye li.
35 E se lembravam de que Deus era a sua rocha, e o Deus Altissimo o seu Redemptor.
Yo vin chonje se Bondye ki te pwoteksyon yo. Se Bondye anwo nan syèl la ki te delivre yo.
36 Todavia lisongeavam-n'o com a bocca, e com a lingua lhe mentiam.
Men, tout bèl pawòl sa yo, se te manti. Tou sa yo t'ap di a, se te pawòl nan bouch.
37 Porque o seu coração não era recto para com elle, nem foram fieis no seu concerto.
Yo pa t' sensè avè li, yo pa t' kenbe kontra li te pase ak yo.
38 Porém elle, que é misericordioso, perdoou a sua iniquidade: e não os destruiu, antes muitas vezes desviou d'elles o seu furor, e não despertou toda a sua ira
Men, paske Bondye te gen pitye pou yo, li padonnen peche yo, li pa t' touye yo. Anpil fwa menm, li kenbe, li pa t' fè kòlè sou yo. Li pa t' kite kòlè l' tonbe sou yo.
39 Porque se lembrou de que eram de carne, vento que vae e não torna.
Li chonje se moun yo ye, se pase y'ap pase tankou van k'ap soufle.
40 Quantas vezes o provocaram no deserto, e o molestaram na solidão!
Men, se pa ni de ni twa fwa yo te leve dèyè li nan dezè a! Se pa ni de ni twa fwa yo te fè l' fè kòlè!
41 Voltaram atraz, e tentaram a Deus; e limitaram o Sancto d'Israel.
Se tout tan yo t'ap tante Seyè a! Se tout tan yo t'ap pwovoke Bondye pèp Izrayèl la, ki yon Bondye apa!
42 Não se lembraram da sua mão, nem do dia em que os livrou do adversario:
Yo bliye jan li gen pouvwa. Yo bliye lè li te sove yo anba lènmi yo,
43 Como obrou os seus signaes no Egypto, e as suas maravilhas no campo de Zoan;
lè li te fè gwo mirak ak bèl mèvèy nan peyi Lejip, nan plenn Zoan an.
44 E converteu os seus rios em sangue, e as suas correntes, para que não podessem beber.
Li fè dlo larivyè yo tounen san. Pesonn pa t' ka bwè dlo sa yo.
45 Enviou entre elles enxames de moscas que os consumiram, e rãs que os destruiram.
Li voye mouchavè sou yo pou devore yo. Li voye krapo pou detwi yo.
46 Deu tambem ao pulgão a sua novidade, e o seu trabalho aos gafanhotos.
Li voye krikèt vèt pou manje rekòt yo, chwalbwa pou devore tout jaden yo.
47 Destruiu as suas vinhas com saraiva, e os seus sycomoros com pedrisco.
Li touye pye rezen yo ak lagrèl, li touye pye sikomò yo ak fredi.
48 Tambem entregou o seu gado á saraiva, e os seus rebanhos ás brazas ardentes.
Li touye tout bèt jaden nan savann yo ak lagrèl, li touye bann mouton yo ak loray.
49 Lançou sobre elles o ardor da sua ira, furor, indignação, e angustia, mandando maus anjos contra elles.
Li te ankòlè anpil sou yo, li te move, li te fache. Li fè anpil malè tonbe sou yo. Li voye yon lame zanj pou detwi yo.
50 Preparou caminho á sua ira; não retirou as suas almas da morte, mas entregou á pestilencia as suas vidas.
Li kite kòlè l' pase sou yo, li pa t' sove lavi yo yonn. Li lage yon epidemi ki t'ap fini ak yo.
51 E feriu a todo o primogenito no Egypto, primicias da sua força nas tendas de Cão.
Li touye tout premye pitit gason ki nan peyi Lejip la, tout premye pitit gason nan laras Kam lan.
52 Mas fez com que o seu povo saisse como ovelhas, e os guiou pelo deserto como um rebanho.
Lèfini, tankou yon bann mouton, li mennen pèp li ale, li kondi yo nan mitan dezè a.
53 E os guiou com segurança, que não temeram; mas o mar cobriu os seus inimigos.
Li mennen yo san danje san malè. Yo pa t' bezwen pè anyen. Men, lanmè a te kouvri tout lènmi yo.
54 E o trouxe até ao termo do seu sanctuario, até este monte que a sua dextra adquiriu.
Li fè yo rive sou fwontyè peyi li te chwazi pou li a, toupre mòn li te pran ak fòs kouraj li a.
55 E expulsou as nações de diante d'elles, e as partiu em herança por linha, e fez habitar em suas tendas as tribus d'Israel.
Li mete lòt nasyon yo deyò pou bay pèp li a plas. Li separe tè a, li bay chak branch fanmi Izrayèl la pa yo. Li kite yo moute kay yo kote lènmi yo te rete.
56 Comtudo tentaram e provocaram o Deus altissimo, e não guardaram os seus testemunhos.
Men, yo kenbe tèt ak Bondye ki gen tout pouvwa a. Yo t'ap wè jouk ki bò li te ye ak yo: Yo pa fè sa li te mande yo fè!
57 Mas retiraram-se para traz, e portaram-se infielmente como seus paes: viraram-se como um arco enganoso.
Yo pa kenbe pawòl yo. Yo vire do ba li tankou zansèt yo te fè. Yo pati sou move pye, yo mal derape.
58 Pois o provocaram á ira com os seus altos, e moveram o seu zelo com as suas imagens de esculptura.
Yo fè l' fache paske yo bati tanp pou lòt bondye yo, yo pòte l' fè jalouzi poutèt vye zidòl yo.
59 Deus ouviu isto e se indignou; e aborreceu a Israel em grande maneira.
Bondye fache lè li wè sa. Se konsa li voye pèp Izrayèl la jete.
60 Pelo que desamparou o tabernaculo em Silo, a tenda que estabeleceu entre os homens.
Li kite kay li te genyen Silo a, kote li t'ap viv pami moun sou latè a.
61 E deu a sua força ao captiveiro; e a sua gloria á mão do inimigo.
Li kite lènmi yo pran Bwat Kontra a, ki te garanti pouvwa li ak fòs li nan mitan yo, li kite yo pote l' ale.
62 E entregou o seu povo á espada; e se enfureceu contra a sua herança.
Li te fache nèt sou pèp li a, li kite lènmi touye yo nan lagè.
63 O fogo consumiu os seus mancebos, e as suas donzellas não foram dadas em casamento.
Jenn gason yo mouri nan dife. Jenn fi yo pa jwenn pesonn pou marye ak yo.
64 Os seus sacerdotes cairam á espada, e as suas viuvas não fizeram lamentação.
Tout prèt yo mouri anba kout nepe. Vèv yo pa t' kriye pou yo.
65 Então o Senhor despertou, como quem acaba de dormir, como um valente que se alegra com o vinho.
Se lè sa a Seyè a leve, tankou si li t'ap leve nan dòmi. Li parèt tankou yon vanyan gason ki anba gwòg li.
66 E feriu os seus adversarios por detraz, e pôl-os em perpetuo desprezo.
Li frape lènmi yo, li fè yo kouri. Li fè yo wont pou tout tan.
67 Além d'isto, recusou o tabernaculo de José, e não elegeu a tribu d'Ephraim.
Li voye pitit Jozèf yo jete, li pa t' chwazi branch fanmi Efrayim lan.
68 Antes elegeu a tribu de Judah; o monte de Sião, que elle amava.
Li chwazi branch fanmi Jida a pito, ansanm ak mòn Siyon li renmen anpil lan.
69 E edificou o seu sanctuario como altos palacios, como a terra que fundou para sempre.
Se la li bati tanp li a ki pòtre ak kay li nan syèl la. Li fè l' solid tankou latè, pou tout tan.
70 Tambem elegeu a David seu servo, e o tirou dos apriscos das ovelhas:
Li te chwazi David, yon moun ki t'ap sèvi l'. Li wete l' dèyè mouton li t'ap okipe yo,
71 E o tirou do cuidado das que se achavam prenhes; para apascentar a Jacob, seu povo, e a Israel, sua herança.
dèyè manman mouton ki gen pitit dèyè yo, li fè l' wa sou pitit Jakòb yo. Li mete l' gadò pèp Izrayèl la.
72 Assim os apascentou, segundo a integridade do seu coração, e os guiou pela industria de suas mãos.
David pran swen yo ak tout kè li. Li kondi yo avèk anpil ladrès.
