Masese 21
1 Kati na loboko na Yawe, motema ya mokonzi ezalaka lokola moluka oyo atindaka esika nyonso oyo alingi.
Inima împăratului este în mâna DOMNULUI, precum râurile de ape: el o întoarce oriîncotro voiește.
2 Nzela nyonso ya moto emonanaka alima na miso na ye, kasi ezali Yawe nde amekaka mitema.
Fiecare cale a omului este dreaptă în propriii ochi, dar DOMNUL cumpănește inimile.
3 Na miso na Yawe, kosala makambo ya sembo mpe ya alima ezali motuya koleka bambeka ya kotumba.
A face dreptate și judecată este pentru DOMNUL mai bine primit decât sacrificiul.
4 Miso ya lofundu, motema ya lolendo mpe kongenga ya bato mabe ezali masumu.
O privire măreață și o inimă mândră și arătura celui stricat, sunt păcat.
5 Mabongisi ya moto oyo asalaka mosala ememaka ye na bomengo, kasi kozala motema moto-moto ememaka na kozanga.
Gândurile celui harnic tind doar la abundență dar ale fiecăruia care este pripit doar la lipsă.
6 Kozwa bomengo na nzela ya lokuta ezali kaka molinga oyo epanzanaka mpe motambo oyo ememaka na kufa.
Obținerea de tezaure printr-o limbă mincinoasă este o deșertăciune aruncată încolo și încoace de cei ce caută moartea.
7 Makambo ya bato mabe ebebisaka bango moko, pamba te baboyaka kosala makambo ya sembo.
Jaful celor stricați îi va nimici, pentru că refuză să facă judecată.
8 Nzela ya moto mabe ezalaka na mabaku, kasi mosala ya moto ya peto ezalaka sembo.
Calea omului este perversă și sucită, dar cât despre cel pur, lucrarea lui este dreaptă.
9 Kovanda na songe ya ndako ezali malamu koleka kovanda elongo na mwasi oyo aswanaka-swanaka.
Mai bine este să locuiești într-un colț al acoperișului casei, decât cu o femeie arțăgoasă într-o casă largă.
10 Molimo ya moto mabe elingaka kaka makambo mabe; ata moninga na ye penza azwaka ngolu te na miso na ye.
Sufletul celui stricat dorește răul; aproapele său nu găsește favoare în ochii lui.
11 Tango bapesaka motioli etumbu, zoba akomaka moto ya bwanya; mpe tango bapesaka malako epai ya moto ya bwanya, azwaka solo boyebi.
Când batjocoritorul este pedepsit, cel simplu este făcut înțelept; și când cel înțelept este instruit, primește cunoaștere.
12 Nzambe ya sembo atalaka na bokebi makambo oyo esalemaka kati na bandako ya bato mabe, mpe akweyisaka bango kati na pasi.
Omul drept cu înțelepciune ia aminte la casa celui stricat, dar Dumnezeu răstoarnă pe cei stricați din cauza stricăciunii lor.
13 Soki moto akangi matoyi na ye mpo na koboya koyoka koganga ya mobola, ye mpe bakoyanola ye te tango akoganga.
Oricine își astupă urechile la strigătul săracului, va striga și el, dar nu va fi ascultat.
14 Likabo oyo bapesi na nkuku ekitisaka kanda, mpe kado oyo batie na tolo ekitisaka kanda makasi.
Un dar dat în taină potolește mânia, și o răsplată în sân, furia aprinsă.
15 Ezali esengo mpo na moyengebene kosambisa makambo na sembo, kasi yango ezali pasi makasi mpo na bato oyo basalaka mabe.
Este bucurie pentru cel drept să facă judecată, dar nimicire va fi celor ce lucrează nelegiuire.
16 Moto oyo abungi nzela ya bwanya akovanda kati na lisanga ya bakufi.
Omul care rătăcește în afara căii înțelegerii va rămâne în adunarea celor morți.
17 Moto oyo alingaka biyenga akokoma mobola; moto oyo alingaka masanga ya vino mpe mafuta akotikala kokoma mozwi te.
Cel ce iubește plăcerea va fi un om sărac; cel ce iubește vinul și untdelemnul nu va fi bogat.
18 Moto mabe azalaka lokola motuya oyo bafutaka mpo na kosikola moto ya sembo; moto ya sembo te azalaka lokola motuya oyo bafutaka mpo na kosikola moto ya alima.
Cel stricat va fi o răscumpărare pentru cel drept și călcătorul de lege pentru cel integru.
19 Kovanda kati na esobe ezali malamu koleka kovanda esika moko na mwasi oyo aswanaka-swanaka mpe asilikaka-silikaka.
Mai bine este să locuiești în pustie, decât cu o femeie certăreață și mânioasă.
20 Bilei ya kitoko mpe mafuta ezalaka kati na ndako ya moto ya bwanya, kasi moto oyo azangi mayele abebisaka yango.
Este un tezaur de dorit și untdelemn în locuința înțeleptului, dar un om prost le cheltuiește complet.
21 Moto oyo alukaka bosembo mpe bolingo akozwa bomoi, bomengo mpe lokumu.
Cel ce urmează dreptate și milă găsește viață, dreptate și onoare.
22 Moto ya bwanya abundisaka engumba ya bato ya makasi, mpe akweyisaka bandako ya makasi oyo bato batielaka mitema.
Un om înțelept escaladează cetatea celui tare și dărâmă tăria încrederii ei.
23 Moto oyo abatelaka monoko mpe lolemo na ye abatelaka molimo na ye na pasi.
Oricine își ține gura sa și limba sa, își ține sufletul lui de la tulburare.
24 Kombo ya moto ya lofundu mpe ya lolendo ezali: « Motioli. » Asalaka makambo na lolendo oyo eleka ndelo.
Batjocoritor mândru și îngâmfat este numele lui, al celui ce lucrează în furie mândră.
25 Baposa ya moto ya goyigoyi ekoboma ye, pamba te maboko na ye eboyaka kosala.
Dorința celui leneș îl ucide, fiindcă mâinile lui refuză să muncească.
26 Mokolo mobimba, akufaka na ye kaka na baposa makasi; kasi moto ya sembo apesaka na kobomba te.
El dorește cu lăcomie cât este ziua de lungă, dar cel drept dă și nu se zgârcește.
27 Mbeka ya moto mabe ezalaka nkele; ezalaka nkele koleka soki amemi yango na makanisi mabe.
Sacrificiul celui stricat este urâciune; cu cât mai mult când îl aduce cu o minte stricată?
28 Motatoli ya lokuta akokufa, kasi moto oyo ayokaka akoloba tango nyonso.
Un martor fals va pieri, dar omul care ascultă vorbește statornic.
29 Moto mabe akangaka elongi na ye, kasi moto ya sembo alendisaka nzela na ye.
Un om stricat își înăsprește fața, dar cel integru își conduce calea.
30 Liboso na Yawe, bwanya moko te, mayele moko te mpe toli moko te ekoki kolonga.
Nu este nici înțelepciune, nici înțelegere, nici sfat împotriva DOMNULUI.
31 Mpunda ebongisama mpo na mokolo ya bitumba, kasi elonga ewutaka na Yawe.
Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar siguranța este a DOMNULUI.
