Esta 4

1 Hagi ana maka zama haza nanekema Modekai'ma nentahino'a, kukena'a tagato tagatu nehuno, tanefa kateno nefreno rankuma amu'nompi nevuno ranke huno tusi zavi krafa huno vu'ne.

Când Mardoheu a priceput tot ce s-a făcut, Mardoheu şi-a sfâşiat hainele şi s-a îmbrăcat în pânză de sac cu cenuşă, şi a ieşit în mijlocul cetăţii, şi a plâns tare şi cu amărăciune.

2 Hianagi kini ne'mofo kuma agu'afina uofre'neanki, ana kuma kafante umani'ne. Na'ankure zamasunku kukenama hu'ne'naza vahe'mo'za kini ne'mofo kumapina uofregahaze.

Şi a venit până în faţa porţii împăratului, căci nimeni nu putea intra pe poarta împăratului îmbrăcat cu pânză de sac.

3 Hagi kini ne'mo'ma hiankemo'ma maka kumate'ma vuno eno'ma hige'za Jiu vahe'mo'zama nentahi'za, ne'zana a'o hu'za nemani'za tusi zavi krafa hu'naze. Rama'a vahe'mo'za zamasunku kukena antanite'za tanefa kate'za nefre'za mani'naze.

Şi în fiecare provincie, oriunde ajungea porunca împăratului şi hotărârea sa, a fost mare jale printre iudei, şi post şi plâns şi strigăte; şi mulţi zăceau în pânză de sac şi cenuşă.

4 Hagi ana nanekema Esta eri'za mofa'nene, eri'za vene'ne'amo'zama eme nesmizageno'a, Esta'a tusi antahintahi huno ome ru emeru nehuno, kukena antentegeno vu'neanagi Modekai'a ana kukena ontani'ne.

Şi servitoarele Esterei şi famenii ei au venit şi i-au spus aceasta. Atunci împărăteasa a fost foarte mâhnită; şi a trimis haine să îl îmbrace pe Mardoheu, şi să îi ia pânza de sac de pe el, dar el nu a primit.

5 Anante Esta'a, kini ne'mo'ma huntegeno'ma eme kegavama hunte'nea eri'za ne' Hatakina hunteno, Modekaia'ma zavi'ma netea zamofo agafa'a ome antahigenka ko hu'ne.

Atunci Estera a chemat pe Hatac, unul dintre famenii împăratului, pe care l-a rânduit să aibă grijă de ea, şi i-a dat o poruncă pentru Mardoheu, să afle ce este şi de ce.

6 Higeno Hataki'a Modekaima rankuma amu'nompima kini ne'mofo kuma kafante'ma mani'nere vu'ne.

Astfel Hatac a mers la Mardoheu până în piaţa cetăţii, care era înaintea porţii împăratului.

7 Anama huno vigeno'a Modekai'a maka zama agrite'ma fore'ma hu'nea zamofo nanekea nesmino, Jiu vahe'ma zamahesire'ma Hamani'ma mizama sesigeno kini ne'mofo feno nompima ome antesaza zagomofo kea asami'ne.

Şi Mardoheu i-a spus tot ceea ce i s-a întâmplat, şi despre suma de bani pe care Haman a promis să o plătească trezoreriilor împăratului pentru iudei, pentru a-i nimici.

8 Ana nehuno Susa rankumapima mani'naza Jiu vahe'ma zamahe hana'ma hanaza avoma kre'naza avontafe'enena Hatakina nemino anage hu'ne, erinka ama avontafera vunka omeri ani hunka Estana asmigeno, Esta'a vahe'amota tagri tagira erino kini netera vuno tazama hanigura nanekea ome huranteno.

De asemenea i-a dat copia înscrisului hotărârii, dată în Susa pentru a-i nimici, pentru a fi arătată Esterei, şi să îi spună şi să îi poruncească să intre la împărat, să îl roage şi să facă cerere înaintea lui pentru poporul ei.

9 Hagi Hataki'a Estante vuno Modekai'ma hiankea ome asmi'ne.

Şi Hatac a venit şi a spus Esterei cuvintele lui Mardoheu.

10 Higeno Esta'a Hatakina asmino, Amanage hunka Modekaina ome asmio.

Estera a vorbit din nou lui Hatac şi i-a dat porunca pentru Mardoheu.

11 Kini ne'mofo eri'za vahe'mo'o, kini ne'mo'ma kegavama hu'nea kumateti vemo'o a'mo'ma, kini ne'mo'ma kema osunenifima kenaku'ma agri nompima esaza vahe'mofona magoke kasegege'za me'ne. E'i ana vahera ahe frigahaze. Hagi anama umrenerinigeno kini ne'mo'ma gorire azota'ama rusute amisia vahe ahe ofrigahie. Hagi kini ne'mo'a nagrikura eme nago huno osige'na hago 30'a kna mani'noe.

Toţi servitorii împăratului şi oamenii din provinciile împăratului, ştiu că oricine, fie bărbat, fie femeie, care va intra la împărat în curtea dinăuntru, fără să fie chemat, este o singură lege a împăratului, să fie ucis, cu excepţia celui căruia împăratul îi întinde sceptrul său aurit, ca el să trăiască; iar eu nu am fost chemată la împărat în aceste treizeci de zile.

12 Hagi ana nanekea Modekaina ome asamizageno,

Şi i-au spus lui Mardoheu cuvintele Esterei.

13 Modekai'a amanage huno kenona'a hu'ne. Kagra kini ne'mofo nompi mani'noankino mago zana navatera forera osugahie hunka kagesa ontahio. Maka Jiu vahe'motane kagri'enena tahe frigahaze.

Atunci Mardoheu i-a poruncit să răspundă Esterei: Nu gândi în tine însuţi că numai tu vei scăpa în casa împăratului dintre toţi iudeii.

14 Hagi kagrama kema osuma mani'nankeno'a, Jiu vahe'ma zamazama hu'zamo'a ruregati egahie. Hianagi kagri'ene nagakanena otrekano tamino tahe vagaregahaze. Hagi kagra amanahu knafima tazama hananku kuinia mani'nane.

Căci dacă tu vei tăcea cu totul în acest timp, ajutorul şi eliberarea iudeilor se va ridica din altă parte; dar tu şi casa tatălui tău veţi fi nimiciţi; şi cine ştie dacă nu ai venit la împărăţie tocmai pentru un timp ca acesta?

15 Anagema nentahino'a, Esta'a amanage huno Modekaina kenona hunte'ne,

Apoi Estera le-a cerut să ducă acest răspuns înapoi lui Mardoheu.

16 Vunka Susa rankumapima mani'naza Jiu vahetmina ome zamavare atru hunka kini ne'ma ome kesuazankura 3'a knafina ne'zane tinena a'o huta mani'neta kenage'ene feru'enena nunamuna hiho. Nagri'enema nemaniza mofa'neramine nagranena anazanke huta ne'zana a'o hu'neta nunamuna hugahune. Ana hute'na kasegemo'a i'o hu'neanagi, vanugeno'ma nahe frisiana ha nahe frisianki, kini netera vugahue.

Du-te, adună toţi iudeii care se află în Susa şi postiţi pentru mine, şi nici nu mâncaţi nici nu beţi trei zile, noapte sau zi; de asemenea eu şi servitoarele mele vom posti la fel; şi astfel voi merge la împărat, ceea ce nu este conform legii: şi dacă voi pieri, voi pieri.

17 Anage higeno Modekai'a vuno maka Estama huntea kante anteno ana ome hu'ne.

Şi Mardoheu a plecat pe drumul lui, şi a făcut conform cu tot ceea ce Estera i-a poruncit.