2 Kroniku 9
1 Hagi Siba kumateti kuini a'mo'ma Solomoni agi agenkemo'ma vuno'eno'ma hiankema nentahino'a, amuhoma hu'nea agenoka kea Solomonina eme antahigeno reheno kenaku Jerusalemi kumate e'ne. Hagi anama e'neana mnanentake zantamine tusi'a goliramine, zago'amo'a marerirfa haveramine, erino rama'a kemoli afutamimofo agumpi e'ne. Hagi Solomoninte'ma ana zantmima erino eteno'a ne-eno'a antahintahi afima me'nea nanekea maka Solomonina eme antahige'ne.
Și când împărăteasa din Seba a auzit de faima lui Solomon, a venit la Ierusalim să îl încerce pe Solomon cu întrebări grele, cu o mare suită și cămile care purtau mirodenii și aur din abundență și pietre prețioase; și când a ajuns la Solomon, a vorbit îndeaproape cu el despre tot ce era în inima ei.
2 Hagi maka agenoka kema antahima ke'nea kemo'a magore huno Solomonina amuhoa huonte'ne.
Și Solomon i-a răspuns la toate întrebările ei; și nu era nimic ascuns de Solomon pe care el să nu i-l spună.
3 Hagi Siba kumate kuini a'mo'ma Solomoni knare antahintahi'ama negeno, kini vahe kuma'ma ki'nea zama negeno,
Și când împărăteasa din Seba a văzut înțelepciunea lui Solomon și casa pe care a construit-o,
4 ne'zama nenea zama negeno, eri'za vahe'aramine, kukenazminema negeno, kinimofo waini tima afinemiza eri'za vahe'ane kukena zminena negeno, mono nompima Ra Anumzamofontega marerino kresramna nevia zantaminema negemo'a, ra asimu nenteno kea osu'ne.
Și mâncarea de la masa lui și așezarea servitorilor lui și atenția servitorilor lui și îmbrăcămintea lor, de asemenea pe paharnicii săi și îmbrăcămintea lor, și urcarea prin care se urca la casa DOMNULUI, nu a mai fost suflare în ea.
5 Ana nehuno ana kuini a'mo'a amanage huno kini nera asmi'ne, Keka'agu'ene, knare antahizanka'agu'ma nanekema hazage'nama kumanirega mani'nena antahi'noana tamage hu'naze.
Și ea a spus împăratului: Este adevărat cuvântul pe care l-am auzit în țara mea despre faptele tale și despre înțelepciunea ta;
6 Hianagi ana nanekema nentahi'na havige nehe'za hu'na nagesa antahi'noanagi, menina nagra navufinti eme koana tamage huno knare antahintahi kamo'a, kumanire'ma mani'nenama antahi'noa kea agateretfa hu'nege'na nagra navufinti koe.
Totuși nu am crezut cuvintele lor, până când am venit și ochii mei au văzut; și, iată, nu mi s-a spus nici jumătate din măreția înțelepciunii tale, fiindcă întreci faima pe care am auzit-o.
7 Hagi maka vahekamo'za muse nehazageno, eri'za vaheka'aramimo'zama maka knama kavugama mani'nezama knare antahintahi zanka'ama nentahisnaza vahe'mo'za, tusi muse hugahaze.
Ferice de oamenii tăi și ferice de acești servitori ai tăi, care stau continuu înaintea ta și aud înțelepciunea ta.
8 Kagri'ma kavesineganteno Israeli vahe kinima kazeri oti'nea Ra Anumzana kagri Anumzamo'a, ra agi erisie. Na'ankure kagri Anumzamo'a, Israeli vahera ozmatretfa hugahue huno avesi zmante'neankino, ozmatretfa hugahie. Kagra fatgo hunka keagazmia nentahinka, fatgo hunka keagazmia refko huzmantogu, kinizmi manio huno kazeri oti'ne.
Binecuvântat fie DOMNUL Dumnezeul tău, care a găsit plăcere în tine să te pună pe tronul lui, pentru a fi împărat pentru DOMNUL Dumnezeul tău; deoarece Dumnezeul tău a iubit pe Israel, pentru a-i întemeia pentru totdeauna, de aceea te-a făcut împărat peste ei, să faci judecată și dreptate.
9 Anage nehuno Seba kumate kuini a'mo'a Solomonima ami'neana, kna'amo'a 4'a tani agatere'nea goline, rama'a mnanentake zane, zago'amo'a mareri'nea mnanentake paurana, rama'a nemino, zago'amo marerirfa haveraminena ami'ne.
Și i-a dat împăratului o sută douăzeci de talanți de aur și din mirodenii o mare abundență și pietre prețioase; și nu erau mirodenii ca cele date împăratului Solomon de împărăteasa din Seba.
10 Hagi Hiramu eri'za vahetamine Solomoni eri'za vahetmimo'za Ofiri kumateti golima eri'zama e'nazana vahe'mo'za algamu zafane, zago'amo marerirfa haveramine eri'za e'naze.
Și de asemenea servitorii lui Hiram și servitorii lui Solomon, care au adus aur din Ofir, au adus lemn de santal și pietre prețioase.
11 Hagi kini ne' Solomoni'a algamu zafareti Ra Anumzamofo mono nonte'ene agra nonte'enena lata ahenenteno, ana zafaretike mago'a zavenaramina tro nehuno, hapue nehaza zavenaraminena tro hu'ne. Hagi e'inahu hentofa zana kora Juda vahe mopafina fore hige'za onke'nazaza eri fore hu'ne.
Și împăratul a făcut din lemn de santal terase pentru casa DOMNULUI și pentru palatul împăratului și harpe și psalterioane pentru cântăreți; și nu au mai fost văzute astfel de lucruri în țara lui Iuda.
12 Hagi kini ne' Solomoni'a Seba kumateti kuini a'mo'ma mago'a zanku avesigenoma antahigea zana, ana maka amigeno, agrama erino'ma e'nea fenona agatereno tusi feno erino eri'za vahe'ane kuma'arega ete vu'ne.
Și împăratul Solomon a dat împărătesei din Seba tot ce a dorit, orice a cerut, în afară de ceea ce ea a adus împăratului. Astfel ea s-a întors și a plecat în țara ei, ea și servitorii ei.
13 Hagi mago mago kafufima Solomonima golima eme amizageno eritruma huterema hu'neana, kna'amo'a 25tani hu'nea goli eri atru hutere hu'ne.
Și greutatea aurului care venea la Solomon într-un an era de șase sute șaizeci și șase de talanți de aur,
14 Hagi feno vahetegati'ma takisi zagoma eri'nea zagoa, anampina erinte'za ohampri'naze. Ana zanke hu'za Arebia kini vahe'mo'zane, Israeli mopafima kegava hu'naza gavana vahe'mo'zanena goline silvanena eri'za Solomonina eme ami'naze.
În afară de ceea ce aduceau negustorii și comercianții. Și toți împărații Arabiei și guvernatorii țării aduceau aur și argint lui Solomon.
15 Hagi Solomoni'a ranra hankoa golireti 200'a tro hu'neankino, mago mago hankoma tro'ma hu'neana kna'amo'a, 7 kilo hu'nea golireti ruguta huno trohutere hu'ne.
Și împăratul Solomon a făcut două sute de paveze de aur bătut; șase sute de șekeli de aur bătut au intrat într-o pavăză.
16 Hagi anazanke huno goliretike neone hankoa 300'a hamanteti ruguta huno tro hu'neankino, mago'mago hankoma tro'ma hu'neana, kna'amo'a 3.5kilo naza hu'nea golireti tro hu'ne. Hagi ana hankoramima tro'ma huteno'a, kinimofo nompima Lebanoni afu'za zafe huno agi'a nehea nompi ante'ne.
Și trei sute de scuturi a făcut din aur bătut; trei sute de șekeli de aur au intrat într-un scut. Și împăratul le-a pus în casa pădurii din Liban.
17 Ana nehuno kini ne' Solomoni'a kini tra'a elefentimofo zaza aveteti avasesea hunteteno, golinutike rekamreno eri anovazinte'ne.
Mai mult, împăratul a făcut un mare tron din fildeș și l-a placat cu aur pur.
18 Hagi kini tra'ma me'neregama marerinaku'ma agiama reno mareri lata, 6si'a tro hunenteno, kini trate'ma mani'neno agiama antesgama hu trara golinutike tro hunte'ne. Hagi ana kini tra'mofo kantigama azama ante harage'ma hu'zana tro hunenteno, ana tava'ontera tare laioni amema'a tro huno kantigma retrurente'ne.
Și erau șase trepte până la tron, cu un sprijin de aur pentru picior, care erau prinse de tron, și rezemători de fiecare parte a locului de ședere și doi lei stând în picioare lângă rezemători;
19 Hagi kini tra'ma me'neregama marerinaku'ma agiama reno mareri lata 6si'ama tro'ma hunte'nerera, kantigama mago mago laioni tro huntetere higeno, ana makara 12fu'a laioni oti'naze. Hagi mago kinimo'e huno e'ina hukna kini trara trora osu'neaza huno tro hunte'ne.
Și doisprezece lei au stat în picioare acolo pe amândouă părțile, pe cele șase trepte. Nu era ceva asemănător în nicio împărăție.
20 Hagi Solomoni'ma tima nenea kapuramina goliretike tro hu'ne. Hagi mago noma kino Lebanoni afuza zafe huno'ma agima antemi'nea nompima me'nea zuompo, keonke zantamina maka goliretike tro hu'ne. Hagi mago zana silvaretira trora osu'ne, na'ankure Solomoni knafina silvamofona ke amneza se'naze.
Și toate vasele de băutură ale împăratului Solomon erau din aur și toate vasele casei din pădurea Libanului erau din aur pur, niciunul nu era din argint, deoarece acesta era socotit de nimic în zilele lui Solomon.
21 Na'ankure Solomoni venteramimpina Hiramu eri'za vahe'mo'za, Tasisi kumate vu'za 3'a kafuma evuterema nehige'za golima, silvama elefentimofo zaza ave'ma, monkitmima, ranra namaramine avre'za etere hu'naze.
Deoarece corăbiile împăratului mergeau la Tarsis cu servitorii lui Hiram, o dată la fiecare trei ani veneau corăbii din Tarsis, aducând aur și argint, fildeș și maimuțe și păuni.
22 Ana higeno Solomoni'a feno zampine knare antahintahi zampinena, maka ama mopafi kini vahetmina zamagatere'ne.
Și împăratul Solomon a întrecut pe toți împărații pământului în bogății și înțelepciune.
23 Hagi maka ama mopafi kini vahe'mo'za Solomoninte e'za Anumzamo'ma knare antahintahima ami'nea antahintahia eme antahi'naze.
Și toți împărații pământului au căutat prezența lui Solomon, să îi audă înțelepciunea, pe care Dumnezeu a pus-o în inima lui.
24 Maka kafune kafunema Solomonima kenaku'ma aza vahe'mo'za musezama eriza e'nazana silvane, goline kukenane, mnanentake zantamine, hosi afutamine, miulie nehaza donki afutaminena avre'ne'za eme ketere hu'naze.
Iar ei au adus, fiecare om, darul său, vase de argint și vase de aur și îmbrăcăminte, armură și mirodenii, cai și catâri, o măsură an de an.
25 Hagi Solomoni'a karisima renteno vanoma hu hosi afutamimofo nona 4tauseni'a kinteno, 12tauseni'a hosi afutamina ante'ne. Hagi ana hosiramima ante'neana zamagri kuma'ma tro'ma hunte'nea kumatmimpine Jerusalemima agrama nemania kumate'ene zamantege'za mani'naze.
Și Solomon avea patru mii de iesle pentru cai și care și douăsprezece mii de călăreți, pe care i-a așezat în cetățile pentru care și cu împăratul, la Ierusalim.
26 Hagi Yufretisi tinteti agafa huteno vuno Filistia mopafi vuno, Isipi mopa atupare'ma manino uhanati'nea kini vahetmina Solomoni kegava huzmante'ne.
Și a domnit peste toți împărații, de la râu până la țara filistenilor și la granița Egiptului.
27 Hagi Solomoni'a rama'a silva eritru higeno, Jerusalemi kumapina havegna huno amne zankna nehigeno, rama'a sida zafa eritru higeno agupofima sikamo zafamo hageno amnezankna hiaza hu'ne.
Și împăratul a făcut argintul în Ierusalim ca pietrele, și cedrii i-a făcut ca sicomorii care sunt în câmpiile joase, din abundență.
28 Hagi Solomoni hosiramima mizama se'nazana, Isipiti'ene mago'a kumategati'ene mizase'naze.
Și i-au adus lui Solomon cai din Egipt și din toate țările.
29 Hagi Solomoni'ma kinima mani'nea knafima mago'azama tro'ma hu'nea zamofo agenkea eseteti'ma agafa huno atumpare'ma vu'neana, kasnampa ne' Neteni agenkema krenentaza avontafepine, Silo kumateti kasnampa ne' Ahija agenkene, kasnampa ne' Ido'ma Nebati nemofo Jeroboamu avontafema krentenafi krente'naze.
Și restul faptelor lui Solomon, cele dintâi și cele din urmă, nu sunt ele scrise în cartea profetului Natan, și în profeția lui Ahiia șilonitul, și în viziunile lui Ido, văzătorul despre Ieroboam, fiul lui Nebat?
30 Hagi Solomoni'a 40'a kafufi kinia Jerusalemia mani'neno, Israeli vahera kegava huzmante'ne.
Și Solomon a domnit patruzeci de ani în Ierusalim, peste tot Israelul.
31 Hagi anante Solomoni'a frige'za, nefa Deviti kumapi Jerusalemi asente'naze. Hagi anama hutazageno'a nemofo Rehoboamu agri nona erino kinia mani'ne.
Și Solomon a adormit cu părinții lui și a fost îngropat în cetatea lui David, tatăl său; și Roboam, fiul său, a domnit în locul său.
