Giobbe 19

1 Giobbe allora rispose:

Atunci Iov a răspuns și a zis:

2 Fino a quando mi tormenterete e mi opprimerete con le vostre parole?

Până când îmi veți chinui sufletul și mă veți rupe în bucăți prin cuvinte?

3 Son dieci volte che mi insultate e mi maltrattate senza pudore.

De zece ori m-ați ocărât; nu vă este rușine că vă faceți străini față de mine?

4 E' poi vero che io abbia mancato e che persista nel mio errore?

Și dacă într-adevăr am greșit, greșeala mea rămâne cu mine.

5 Non è forse vero che credete di vincere contro di me, rinfacciandomi la mia abiezione?

Dacă într-adevăr vă veți preamări împotriva mea și îmi veți folosi ocara pentru a pleda împotriva mea,

6 Sappiate dunque che Dio mi ha piegato e mi ha avviluppato nella sua rete.

Să știți acum că Dumnezeu m-a doborât și m-a încercuit cu plasa lui.

7 Ecco, grido contro la violenza, ma non ho risposta, chiedo aiuto, ma non c'è giustizia!

Iată, eu strig din cauza răului, dar nu sunt ascultat; strig tare, dar nu este judecată.

8 Mi ha sbarrato la strada perché non passi e sul mio sentiero ha disteso le tenebre.

Mi-a îngrădit calea ca să nu pot trece și a așezat întuneric în căile mele.

9 Mi ha spogliato della mia gloria e mi ha tolto dal capo la corona.

M-a dezbrăcat de gloria mea și a luat coroana de pe capul meu.

10 Mi ha disfatto da ogni parte e io sparisco, mi ha strappato, come un albero, la speranza.

M-a distrus de fiecare parte și sunt dus; și speranța mea el a mutat-o din loc ca pe un pom.

11 Ha acceso contro di me la sua ira e mi considera come suo nemico.

El de asemenea și-a aprins furia împotriva mea și mă socotește ca pe unul dintre dușmanii săi.

12 Insieme sono accorse le sue schiere e si sono spianata la strada contro di me; hanno posto l'assedio intorno alla mia tenda.

Trupele lui se adună și își înalță calea împotriva mea și își așază tabăra în jurul cortului meu.

13 I miei fratelli si sono allontanati da me, persino gli amici mi si sono fatti stranieri.

A pus pe frații mei departe de mine și cunoscuții mei sunt într-adevăr înstrăinați de mine.

14 Scomparsi sono vicini e conoscenti, mi hanno dimenticato gli ospiti di casa;

Rudele mele m-au părăsit și prietenii mei apropiați m-au uitat.

15 da estraneo mi trattano le mie ancelle, un forestiero sono ai loro occhi.

Cei ce locuiesc în casa mea și servitoarele mele, mă socotesc un străin, sunt un înstrăinat în ochii lor.

16 Chiamo il mio servo ed egli non risponde, devo supplicarlo con la mia bocca.

L-am chemat pe servitorul meu și nu mi-a răspuns; l-am implorat cu gura mea.

17 Il mio fiato è ripugnante per mia moglie e faccio schifo ai figli di mia madre.

Respirația mea este străină soției mele, deși am cerut de dragul copiilor propriului meu trup.

18 Anche i monelli hanno ribrezzo di me: se tento d'alzarmi, mi danno la baia.

Da, pruncii m-au disprețuit; m-am ridicat, iar ei au vorbit împotriva mea.

19 Mi hanno in orrore tutti i miei confidenti: quelli che amavo si rivoltano contro di me.

Toți prietenii mei intimi m-au detestat; și cei pe care i-am iubit s-au întors împotriva mea.

20 Alla pelle si attaccano le mie ossa e non è salva che la pelle dei miei denti.

Osul mi se lipește de pielea și de carnea mea, iar eu am scăpat doar cu pielea dinților mei.

21 Pietà, pietà di me, almeno voi miei amici, perché la mano di Dio mi ha percosso!

Aveți milă de mine, aveți milă de mine, voi prietenii mei; căci mâna lui Dumnezeu m-a atins.

22 Perché vi accanite contro di me, come Dio, e non siete mai sazi della mia carne?

De ce mă persecutați ca Dumnezeu și nu vă săturați cu carnea mea?

23 Oh, se le mie parole si scrivessero, se si fissassero in un libro,

De s-ar fi scris cuvintele mele acum! De s-ar fi tipărit într-o carte!

24 fossero impresse con stilo di ferro sul piombo, per sempre s'incidessero sulla roccia!

De s-ar fi gravat cu un toc de fier și plumb în stâncă pentru totdeauna!

25 Io lo so che il mio Vendicatore è vivo e che, ultimo, si ergerà sulla polvere!

Pentru că eu știu că răscumpărătorul meu trăiește și va sta în picioare pe pământ în ziua de pe urmă;

26 Dopo che questa mia pelle sarà distrutta, senza la mia carne, vedrò Dio.

Și după ce această piele a mea se distruge, totuși în carnea mea voi vedea pe Dumnezeu,

27 Io lo vedrò, io stesso, e i miei occhi lo contempleranno non da straniero. Le mie viscere si consumano dentro di me.

Pe care îl voi vedea pentru mine însumi și ochii mei vor privi și nu un altul, deși rărunchii mei se mistuie înăuntrul meu.

28 Poiché dite: «Come lo perseguitiamo noi, se la radice del suo danno è in lui?»,

Dar voi ar trebui să spuneți: De ce îl persecutăm? Văzând că rădăcina acestui lucru este găsită în mine.

29 temete per voi la spada, poiché punitrice d'iniquità è la spada, affinchè sappiate che c'è un giudice.

Temeți-vă de sabie, căci furia aduce pedepsele sabiei, ca să știți că este o judecată.