< Προς Ρωμαιους 1 >

1 Παῦλος δοῦλος Χριστοῦ Ἰησοῦ, κλητὸς ἀπόστολος ἀφωρισμένος εἰς εὐαγγέλιον θεοῦ,
Pavel, slujitor al lui Isus Hristos, chemat ca apostol, pus deoparte pentru vestea cea bună a lui Dumnezeu,
2 ὃ προεπηγγείλατο διὰ τῶν προφητῶν αὐτοῦ ἐν γραφαῖς ἁγίαις,
pe care a făgăduit-o mai înainte prin proorocii Săi în Sfintele Scripturi,
3 περὶ τοῦ υἱοῦ αὐτοῦ τοῦ γενομένου ἐκ σπέρματος Δαυεὶδ κατὰ σάρκα,
despre Fiul Său, născut din neamul lui David, după trup,
4 τοῦ ὁρισθέντος υἱοῦ θεοῦ ἐν δυνάμει κατὰ πνεῦμα ἁγιωσύνης ἐξ ἀναστάσεως νεκρῶν, Ἰησοῦ Χριστοῦ τοῦ κυρίου ἡμῶν,
care a fost declarat Fiul lui Dumnezeu cu putere, după Duhul sfințeniei, prin învierea din morți, Isus Hristos, Domnul nostru,
5 δι’ οὗ ἐλάβομεν χάριν καὶ ἀποστολὴν εἰς ὑπακοὴν πίστεως ἐν πᾶσιν τοῖς ἔθνεσιν ὑπὲρ τοῦ ὀνόματος αὐτοῦ,
prin care am primit harul și apostolatul pentru ascultarea credinței printre toate neamurile, pentru Numele Lui;
6 ἐν οἷς ἐστε καὶ ὑμεῖς κλητοὶ Ἰησοῦ Χριστοῦ,
printre care și voi sunteți chemați să aparțineți lui Isus Cristos;
7 πᾶσιν τοῖς οὖσιν ἐν Ῥώμῃ ἀγαπητοῖς θεοῦ, κλητοῖς ἁγίοις· χάρις ὑμῖν καὶ εἰρήνη ἀπὸ θεοῦ πατρὸς ἡμῶν καὶ κυρίου Ἰησοῦ Χριστοῦ.
tuturor celor care sunt în Roma, iubiți de Dumnezeu, chemați să fie sfinți: Harul și pacea să vă fie vouă, de la Dumnezeu Tatăl nostru și de la Domnul Isus Hristos.
8 Πρῶτον μὲν εὐχαριστῶ τῷ θεῶ μου διὰ Ἰησοῦ Χριστοῦ περὶ πάντων ὑμῶν, ὅτι ἡ πίστις ὑμῶν καταγγέλλεται ἐν ὅλῳ τῷ κόσμῳ.
Mai întâi, mulțumesc Dumnezeului meu, prin Isus Hristos, pentru voi toți, pentru că credința voastră este vestită în toată lumea.
9 μάρτυς γάρ μού ἐστιν ὁ θεός, ᾧ λατρεύω ἐν τῷ πνεύματί μου ἐν τῷ εὐαγγελίῳ τοῦ υἱοῦ αὐτοῦ, ὡς ἀδιαλείπτως μνείαν ὑμῶν ποιοῦμαι
Căci martor îmi este Dumnezeu, căruia îi slujesc în duhul meu în Buna Vestire a Fiului său, cât de neîncetat fac mereu pomenirea voastră în rugăciunile mele,
10 πάντοτε ἐπὶ τῶν προσευχῶν μου, δεόμενος εἴπως ἤδη ποτὲ εὐοδωθήσομαι ἐν τῷ θελήματι τοῦ θεοῦ ἐλθεῖν πρὸς ὑμᾶς.
cerând, dacă acum, în sfârșit, prin voia lui Dumnezeu, să fiu învrednicit să ajung la voi.
11 ἐπιποθῶ γὰρ ἰδεῖν ὑμᾶς, ἵνα τι μεταδῶ χάρισμα ὑμῖν πνευματικὸν εἰς τὸ στηριχθῆναι ὑμᾶς,
Căci doresc mult să vă văd, ca să vă pot împărtăși vreun dar spiritual, pentru ca voi să fiți întăriți;
12 τοῦτο δέ ἐστιν συνπαρακληθῆναι ἐν ὑμῖν διὰ τῆς ἐν ἀλλήλοις πίστεως ὑμῶν τε καὶ ἐμοῦ.
adică, ca eu împreună cu voi să fiu încurajat în voi, fiecare dintre noi prin credința celuilalt, atât a voastră, cât și a mea.
13 οὐ θέλω δὲ ὑμᾶς ἀγνοεῖν, ἀδελφοί, ὅτι πολλάκις προεθέμην ἐλθεῖν πρὸς ὑμᾶς, καὶ ἐκωλύθην ἄχρι τοῦ δεῦρο, ἵνα τινὰ καρπὸν σχῶ καὶ ἐν ὑμῖν καθὼς καὶ ἐν τοῖς λοιποῖς ἔθνεσιν.
Și nu vreau să nu știți, fraților, că de multe ori am plănuit să vin la voi, dar am fost împiedicat până acum, ca să aduc rod și printre voi, ca și printre celelalte neamuri.
14 Ἕλλησίν τε καὶ βαρβάροις, σοφοῖς τε καὶ ἀνοήτοις ὀφειλέτης εἰμί·
Sunt dator atât grecilor, cât și străinilor, atât celor înțelepți, cât și celor nebuni.
15 οὕτως τὸ κατ’ ἐμὲ πρόθυμον καὶ ὑμῖν τοῖς ἐν Ῥώμῃ εὐαγγελίσασθαι.
Așadar, atât cât este în mine, sunt nerăbdător să propovăduiesc vestea cea bună și vouă, care sunteți în Roma.
16 οὐ γὰρ ἐπαισχύνομαι τὸ εὐαγγέλιον, δύναμις γὰρ θεοῦ ἐστιν εἰς σωτηρίαν παντὶ τῷ πιστεύοντι, Ἰουδαίῳ τε πρῶτον καὶ Ἕλληνι.
Căci nu mi-e rușine de vestea cea bună a lui Hristos, pentru că ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede, mai întâi a iudeilor și apoi a grecilor.
17 δικαιοσύνη γὰρ θεοῦ ἐν αὐτῷ ἀποκαλύπτεται ἐκ πίστεως εἰς πίστιν, καθὼς γέγραπται, ὁ δὲ δίκαιος ἐκ πίστεως ζήσεται.
Căci în ea se descoperă dreptatea lui Dumnezeu, din credință în credință. După cum este scris: “Dar cel neprihănit va trăi prin credință”.
18 Ἀποκαλύπτεται γὰρ ὀργὴ θεοῦ ἀπ’ οὐρανοῦ ἐπὶ πᾶσαν ἀσέβειαν καὶ ἀδικίαν ἀνθρώπων τῶν τὴν ἀλήθειαν ἐν ἀδικίᾳ κατεχόντων,
Căci mânia lui Dumnezeu se arată din ceruri împotriva oricărei nelegiuiri și nedreptăți a oamenilor care înăbușă adevărul în nedreptate,
19 διότι τὸ γνωστὸν τοῦ θεοῦ φανερόν ἐστιν ἐν αὐτοῖς· ὁ θεὸς γὰρ αὐτοῖς ἐφανέρωσεν.
pentru că ceea ce este cunoscut de Dumnezeu se arată în ei, căci Dumnezeu le-a descoperit.
20 τὰ γὰρ ἀόρατα αὐτοῦ ἀπὸ κτίσεως κόσμου τοῖς ποιήμασιν νοούμενα καθορᾶται, ἥ τε ἀΐδιος αὐτοῦ δύναμις καὶ θειότης, εἰς τὸ εἶναι αὐτοὺς ἀναπολογήτους· (aïdios g126)
Căci lucrurile invizibile ale Lui, de la crearea lumii, se văd în mod clar, fiind percepute prin lucrurile care sunt făcute, adică puterea Lui veșnică și divinitatea Lui, pentru ca ei să fie fără scuză. (aïdios g126)
21 διότι γνόντες τὸν θεὸν οὐχ ὡς θεὸν ἐδόξασαν ἢ ηὐχαρίστησαν, ἀλλ’ ἐματαιώθησαν ἐν τοῖς διαλογισμοῖς αὐτῶν καὶ ἐσκοτίσθη ἡ ἀσύνετος αὐτῶν καρδία.
Pentru că, cunoscând pe Dumnezeu, nu L-au slăvit ca Dumnezeu și nu I-au adus mulțumiri, ci au devenit deșerți în raționamentul lor și inima lor fără minte s-a întunecat.
22 φάσκοντες εἶναι σοφοὶ ἐμωράνθησαν,
Și, făcându-se înțelepți, s-au făcut nebuni,
23 καὶ ἤλλαξαν τὴν δόξαν τοῦ ἀφθάρτου θεοῦ ἐν ὁμοιώματι εἰκόνος φθαρτοῦ ἀνθρώπου καὶ πετεινῶν καὶ τετραπόδων καὶ ἑρπετῶν.
și au schimbat slava Dumnezeului cel neînsuflețit cu asemănarea unui chip de om coruptibil, de păsări, de patrupede și de târâtoare.
24 διὸ παρέδωκεν αὐτοὺς ὁ θεὸς ἐν ταῖς ἐπιθυμίαις τῶν καρδιῶν αὐτῶν εἰς ἀκαθαρσίαν τοῦ ἀτιμάζεσθαι τὰ σώματα αὐτῶν ἐν αὐτοῖς,
De aceea, Dumnezeu i-a și predat, în poftele inimilor lor, la necurăție, pentru ca trupurile lor să fie dezonorate între ei;
25 οἵτινες μετήλλαξαν τὴν ἀλήθειαν τοῦ θεοῦ ἐν τῷ ψεύδει, καὶ ἐσεβάσθησαν καὶ ἐλάτρευσαν τῇ κτίσει παρὰ τὸν κτίσαντα, ὅς ἐστιν εὐλογητὸς εἰς τοὺς αἰῶνας· ἀμήν. (aiōn g165)
care au schimbat adevărul lui Dumnezeu cu minciuna și s-au închinat și au slujit mai degrabă creaturii decât Creatorului, care este binecuvântat în veci. Amin. (aiōn g165)
26 διὰ τοῦτο παρέδωκεν αὐτοὺς ὁ θεὸς εἰς πάθη ἀτιμίας· αἵ τε γὰρ θήλειαι αὐτῶν μετήλλαξαν τὴν φυσικὴν χρῆσιν εἰς τὴν παρὰ φύσιν,
De aceea Dumnezeu i-a lăsat să se lase pradă patimilor josnice. Căci femeile lor au schimbat funcția naturală în ceea ce este împotriva naturii.
27 ὁμοίως τε καὶ οἱ ἄρρενες ἀφέντες τὴν φυσικὴν χρῆσιν τῆς θηλείας ἐξεκαύθησαν ἐν τῇ ὀρέξει αὐτῶν εἰς ἀλλήλους, ἄρρενες ἐν ἄρρεσιν τὴν ἀσχημοσύνην κατεργαζόμενοι καὶ τὴν ἀντιμισθίαν ἣν ἔδει τῆς πλάνης αὐτῶν ἐν ἑαυτοῖς ἀπολαμβάνοντες.
La fel și bărbații, părăsind funcția naturală a femeii, s-au aprins în poftele lor unii față de alții, bărbații făcând ceea ce este nepotrivit cu bărbații și primind în ei înșiși pedeapsa cuvenită pentru greșeala lor.
28 καὶ καθὼς οὐκ ἐδοκίμασαν τὸν θεὸν ἔχειν ἐν ἐπιγνώσει, παρέδωκεν αὐτοὺς ὁ θεὸς εἰς ἀδόκιμον νοῦν, ποιεῖν τὰ μὴ καθήκοντα,
Chiar dacă au refuzat să-L aibă pe Dumnezeu în cunoștința lor, Dumnezeu i-a predat unei minți reprobabile, ca să facă ceea ce nu se cuvine;
29 πεπληρωμένους πάσῃ ἀδικίᾳ πονηρίᾳ κακίᾳ πλεονεξίᾳ, μεστοὺς φθόνου φόνου ἔριδος δόλου κακοηθείας,
fiind plini de toată nedreptatea, de imoralitate sexuală, de răutate, de lăcomie, de răutate; plini de invidie, de crimă, de ceartă, de înșelăciune, de obiceiuri rele, calomniatori în secret,
30 ψιθυριστάς, καταλάλους, θεοστυγεῖς, ὑβριστάς, ὑπερηφάνους, ἀλαζόνας, ἐφευρετὰς κακῶν, γονεῦσιν ἀπειθεῖς,
hulitori, urâcioși față de Dumnezeu, obraznici, aroganți, lăudăroși, inventatori de lucruri rele, neascultători față de părinți,
31 ἀσυνέτους, ἀσυνθέτους, ἀστόργους, ἀνελεήμονας·
lipsiți de înțelegere, călcători de legământ, fără afecțiune firească, neiertători, nemiloși;
32 οἵτινες τὸ δικαίωμα τοῦ θεοῦ ἐπιγνόντες, ὅτι οἱ τὰ τοιαῦτα πράσσοντες ἄξιοι θανάτου εἰσίν, οὐ μόνον αὐτὰ ποιοῦσιν ἀλλὰ καὶ συνευδοκοῦσιν τοῖς πράσσουσιν.
care, cunoscând rânduiala lui Dumnezeu, că cei care practică astfel de lucruri sunt vrednici de moarte, nu numai că fac același lucru, dar și aprobă pe cei care le practică.

< Προς Ρωμαιους 1 >