Mathayo 7
1 “Mũtigaciirithanagie nĩgeetha na inyuĩ mũtikanaciirithio.
“Nu judecați, ca să nu fiți judecați.
2 Nĩgũkorwo o ta ũrĩa mũtuagĩra andũ arĩa angĩ ciira, noguo na inyuĩ mũgaatuĩrwo ciira, na gĩthimi kĩrĩa mũthimanagĩra nakĩo, no kĩo mũrĩthimagĩrwo nakĩo.
Căci cu orice judecată veți judeca, veți fi judecați; și cu orice măsură veți măsura, vi se va măsura.
3 “Nĩ kĩĩ gĩtũmaga wone kĩhuti kĩrĩa kĩrĩ riitho rĩa mũrũ wa thoguo, no ũkaaga kuona mũgogo ũrĩa ũrĩ riitho rĩaku wee mwene?
De ce vezi paiul care este în ochiul fratelui tău, dar nu te gândești la bârna care este în propriul tău ochi?
4 Wahota atĩa kwĩra mũrũ wa thoguo atĩrĩ, ‘Reke ngũrute kĩhuti kĩu kĩrĩ riitho rĩaku,’ o rĩrĩa wee mwene ũrĩ na mũgogo riitho rĩaku?
Sau cum îi vei spune fratelui tău: “Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău”, și iată că bârna este în propriul tău ochi?
5 Wee hinga ĩno, amba ũrute mũgogo ũcio ũrĩ riitho rĩaku, nĩguo wone wega na ũhote kũruta kĩhuti kĩrĩa kĩrĩ riitho rĩa mũrũ wa thoguo.
Ipocritule! Scoate mai întâi bârna din ochiul tău și apoi vei putea vedea limpede ca să scoți paiul din ochiul fratelui tău.
6 “Mũtikanahe magui kĩndũ kĩrĩa kĩamũre, na mũtikanaikĩrie ngũrwe ruru cianyu. Mũngĩĩka ũguo-rĩ, ingĩrangĩrĩria ruru na magũrũ ma cio, icooke imũgarũrũke, imũtiihangie.
“Nu dați la câini ce este sfânt și nu aruncați perlele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare, să se întoarcă și să vă sfâșie.
7 “Hooyai na nĩmũkũheo; mathaai na nĩmũkuona; ringaringai mũrango na nĩmũkũhingũrĩrwo.
“Cereți și vi se va da. Căutați, și veți găsi. Bateți la ușă și vi se va deschide.
8 Nĩgũkorwo ũrĩa wothe ũhooyaga nĩaheagwo, na ũrĩa ũmaathaga nĩonaga, na ũrĩa ũringaringaga mũrango, nĩahingũragĩrwo.
Căci oricine cere primește. Cel care caută găsește. Celui care bate i se va deschide.
9 “Na rĩrĩ, nũũ wanyu ũngĩĩtio mũgate nĩ mwana wake amũhe ihiga?
Sau cine dintre voi este acela care, dacă fiul său îi cere pâine, îi va da o piatră?
10 Kana amwĩtie thamaki nake amũhe nyoka?
Sau, dacă îi cere un pește, cine îi va da un șarpe?
11 Angĩkorwo inyuĩ, o na mũrĩ ooru, nĩmũũĩ kũhe ciana cianyu iheo njega-rĩ, githĩ Ithe wanyu ũrĩa ũrĩ igũrũ ndagakĩrĩrĩria kũhe iheo njega kũrĩ arĩa mamũhooyaga!
Deci, dacă voi, care sunteți răi, știți să dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru, care este în ceruri, va da lucruri bune celor ce i le cer!
12 Nĩ ũndũ ũcio, maũndũ-inĩ mothe, ĩkagai andũ arĩa angĩ ũrĩa mũngĩenda mamwĩkage, nĩgũkorwo ũcio nĩguo Watho wa Musa na Ũrutani wa Anabii.
Așadar, orice vreți să vă facă vouă oamenii, să le faceți și voi; căci aceasta este Legea și profeții.
13 “Toonyerai mũromo ũrĩa mũceke. Nĩgũkorwo mũromo nĩ mwariĩ na njĩra nĩ njariĩ ĩrĩa yerekeire rĩũrĩro, na andũ arĩa matoonyagĩra ho nĩ aingĩ.
“Intrați pe poarta cea strâmtă, căci poarta este largă și calea cea largă care duce la pieire, și mulți sunt cei ce intră pe ea.
14 No mũromo nĩ mũkunderu na njĩra nĩ njeke ĩrĩa ĩkinyaga muoyo-inĩ, na andũ arĩa mamĩonaga nĩ anini.
Cât de strâmtă este poarta și de îngustă este calea care duce la viață! Sunt puțini cei care o găsesc.
15 “Mwĩhũgagei anabii a maheeni. Mokaga kũrĩ inyuĩ mehumbĩte njũa cia ngʼondu, no thĩinĩ wao nĩ njũũi ndĩani.
“Feriți-vă de proorocii mincinoși, care vin la voi în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt lupi răpitori.
16 Nĩmũrĩmamenyaga na maciaro mao. Kaĩ thabibũ igĩtuuagwo mĩtĩ-inĩ ya mĩigua, kana ngũyũ igatuuo kuuma mahiũ-inĩ ma nyeki?
După roadele lor îi veți cunoaște. Culegeți struguri din spini sau smochine din ciulini?
17 Ũguo noguo, mũtĩ wothe mwega ũciaraga maciaro mega, no mũtĩ mũũru ũciaraga maciaro mooru.
Tot așa, orice pom bun produce fructe bune, dar pomul stricat produce fructe rele.
18 Mũtĩ mwega ndũngĩciara maciaro mooru, naguo mũtĩ mũũru ndũngĩciara maciaro mega.
Un pom bun nu poate produce fructe rele, și nici un pom corupt nu poate produce fructe bune.
19 Mũtĩ o wothe ũtaciaraga maciaro mega nĩgũtemwo ũtemagwo ũgaikio mwaki-inĩ.
Orice copac care nu produce fructe bune este tăiat și aruncat în foc.
20 Ũguo nĩguo mũrĩmamenyaga nĩ ũndũ wa maciaro mao.
De aceea, după roadele lor îi veți cunoaște.
21 “To mũndũ ũrĩa ũnjĩtaga, ‘Mwathani, Mwathani,’ ũgaatoonya ũthamaki wa igũrũ, no nĩ ũrĩa wĩkaga ũrĩa Baba ũrĩa ũrĩ igũrũ endaga.
“Nu oricine Îmi zice: “Doamne, Doamne!” va intra în Împărăția cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu care este în ceruri.
22 Mũthenya ũcio aingĩ makanjĩĩra atĩrĩ, ‘Mwathani, Mwathani, githĩ tũtiarathaga maũndũ na rĩĩtwa rĩaku, na thĩinĩ wa rĩĩtwa rĩaku tũkaingata ndaimono na tũkaringa ciama nyingĩ?’
Mulți îmi vor spune în ziua aceea: “Doamne, Doamne, nu cumva am prorocit în numele Tău, nu cumva în numele Tău am scos demoni și nu cumva în numele Tău am făcut multe lucrări puternice?”
23 Hĩndĩ ĩyo nĩngameera wega atĩrĩ, ‘Niĩ ndirĩ hĩndĩ ndaamũũĩ o na rĩ. Eherai harĩ niĩ, inyuĩ mwĩkaga ũũru!’
Atunci le voi spune: “Nu v-am cunoscut niciodată”. Plecați de la Mine, voi care lucrați fărădelegea'.
24 “Nĩ ũndũ ũcio-rĩ, mũndũ o wothe ũiguaga ciugo ici ciakwa na ageeka ũrĩa ciugĩte, ahaana ta mũndũ mũũgĩ ũrĩa wakire nyũmba yake igũrũ rĩa rwaro rwa ihiga.
Oricine ascultă aceste cuvinte ale Mele și le împlinește, îl voi asemăna cu un om înțelept care și-a zidit casa pe stâncă.
25 Nayo mbura ĩkiura, na njũũĩ ikĩiyũra, naruo rũhuho rũkĩhurutana nacio ikĩhũũra nyũmba ĩyo na nditi, no nyũmba ĩyo ndĩagũire, tondũ mũthingi wayo wakĩtwo igũrũ rĩa rwaro rwa ihiga.
A căzut ploaia, au venit inundațiile, au suflat vânturile și au bătut peste casa aceea, dar ea nu a căzut, pentru că era întemeiată pe stâncă.
26 No mũndũ o wothe ũiguaga ciugo ici ciakwa na ndekaga ũrĩa ciugĩte ahaana ta mũndũ mũkĩĩgu ũrĩa wakire nyũmba yake mũthanga igũrũ.
Oricine aude aceste cuvinte ale mele și nu le pune în practică va fi ca un om nebun care și-a construit casa pe nisip.
27 Nayo mbura ĩkiura, njũũĩ ikĩiyũra, naruo rũhuho rũkĩhurutana nacio ikĩhũũra nyũmba ĩyo na nditi, nayo nyũmba ĩyo ĩkĩmomoka na kũgũa kũnene.”
Ploaia a căzut, au venit inundațiile, vânturile au suflat și au bătut peste casa aceea; și ea a căzut — și căderea ei a fost mare.”
28 Rĩrĩa Jesũ aarĩkirie kuuga maũndũ macio, kĩrĩndĩ kĩu gĩkĩgega nĩ ũndũ wa ũrutani wake,
După ce a isprăvit Isus de spus acestea, mulțimea a rămas uimită de învățătura Lui,
29 tondũ aarutanaga ta mũndũ warĩ na ũhoti, na ti ta ũrĩa arutani ao a watho maarutanaga.
căci îi învăța cu putere, și nu ca pe cărturari.
