Job 6
1 Or, répondant, Job dit:
Dar Iov a răspuns și a zis:
2 Plût à Dieu que mes péchés, par lesquels j’ai mérité sa colère et les maux que je souffre, fussent pesés dans une balance!
De ar fi fost cântărită în întregime mâhnirea mea și nenorocirea mea pusă în balanță împreună!
3 Ceux-ci paraîtraient plus lourds que le sable de la mer: c’est pourquoi aussi mes paroles sont pleines de douleur.
Căci acum ar fi mai grea decât nisipul mării; de aceea cuvintele mele sunt înghițite.
4 Car les flèches du Seigneur sont en moi; et leur indignation a épuisé mes esprits, et les terreurs du Seigneur combattent contre moi.
Fiindcă săgețile celui Atotputernic sunt în mine, otrava lor îmi bea duhul, terorile lui Dumnezeu se așază în rând împotriva mea.
5 Est-ce qu’un onagre rugira, lorsqu’il aura de l’herbe? ou est-ce qu’un bœuf mugira, lorsqu’il sera devant une crèche pleine?
Rage măgarul sălbatic când are iarbă? Sau mugește boul peste nutrețul lui?
6 Ou pourra-t-on manger un mets insipide qui n’est pas assaisonné de sel? ou quelqu’un peut-il goûter ce qui donne la mort quand on l’a goûté?
Se poate mânca fără sare ceea ce este fără gust? Sau este vreun gust în albușul unui ou?
7 Ce qu’auparavant mon âme ne voulait pas toucher est maintenant, dans ma détresse, ma nourriture.
Lucrurile pe care sufletul meu a refuzat să le atingă sunt ca hrana care mă întristează.
8 Qui me donnera que ma demande soit accomplie, que ce que j’attends, Dieu me l’octroie?
O, de aș avea cererea mea împlinită și de mi-ar da Dumnezeu lucrul pentru care tânjesc!
9 Que celui qui a commencé me brise lui-même, et qu’il m’extirpe; qu’il donne libre cours à sa main?
Chiar de i-ar plăcea lui Dumnezeu să mă nimicească, de și-ar dezlănțui mâna și m-ar stârpi!
10 Et que j’aie cette consolation, que, tandis que m’affligeant par la douleur, il ne m’épargne point, je ne contredise pas les paroles du Saint?
Atunci totuși aș avea mângâiere; da, m-aș împietri în întristare, să nu cruțe, pentru că nu am ascuns cuvintele Celui Sfânt.
11 Car quelle est ma force, pour que je tienne ferme? ou quelle est ma fin, pour que j’agisse patiemment?
Ce este puterea mea ca eu să sper? Și ce este sfârșitul meu ca să îmi prelungesc viața?
12 Ce n’est pas une force de pierres, que ma force, et ma chair n’est pas d’airain.
Este puterea mea puterea pietrelor? Sau este carnea mea din aramă?
13 Voici que je n’ai pas de secours en moi, et mes amis même se sont retirés de moi.
Nu este ajutorul meu în mine? Și este înțelepciunea cu totul alungată de la mine?
14 Celui qui retire à son ami la miséricorde abandonne la crainte du Seigneur.
Celui ce este nenorocit, milă ar trebui arătată de prietenul său; dar el părăsește teama de cel Atotputernic.
15 Mes frères ont passé devant moi comme un torrent qui traverse rapidement les vallées.
Frații mei au lucrat înșelător ca un pârâu și ei trec precum curgerea pâraielor,
16 Ceux qui craignent la gelée, la neige tombera sur eux.
Care sunt negricioase din cauza gheții și în care zăpada este ascunsă;
17 Dans le temps où ils commenceront à se répandre, ils périront; et, dès que la chaleur viendra, ils disparaîtront de leur place.
În timp ce se încălzesc, ele dispar; când este arșiță ele sunt mistuite din locul lor.
18 Les sentiers où ils dirigent leurs pas sont cachés; ils marcheront sur le vide, et ils périront.
Cărările drumului lor sunt abătute; merg spre nimic și pier.
19 Considérez les sentiers de Théma, les chemins de Saba, et attendez un peu.
Trupele din Tema s-au uitat, caravanele din Seba i-au așteptat.
20 Ils sont confus, parce que j’ai espéré; ils sont même venus jusqu’à moi, et ils ont été couverts de confusion.
Ei au fost încurcați deoarece au sperat; au venit acolo și au fost rușinați.
21 C’est maintenant que vous êtes venus, et c’est à l’instant même que, voyant ma plaie, vous craignez.
Pentru că acum sunteți nimic; vedeți doborârea mea și vă temeți.
22 Est-ce que j’ai dit: Secourez-moi, et donnez-moi de votre bien?
Am spus eu: Aduceți-mi! Sau: Dați o răsplată pentru mine din averea voastră?
23 Ou: Délivrez-moi de la main d’un ennemi, et arrachez-moi à la main des forts?
Sau: Eliberați-mă din mâna dușmanului meu? Sau: Răscumpărați-mă din mâna celor puternici?
24 Enseignez-moi, et moi je me tairai; et si par hasard j’ai ignoré quelque chose, instruisez-moi.
Învață-mă și îmi voi ține limba; și fă-mă să înțeleg unde am greșit.
25 Pourquoi avez-vous déprimé des paroles de vérité, puisque nul d’entre vous ne peut me convaincre?
Cât de puternice sunt cuvintele drepte! Dar ce mustră certarea voastră?
26 C’est seulement pour adresser des reproches que vous ajustez des mots, et c’est au vent que vous lancez des paroles.
Vă închipuiți că mustrați cuvintele și vorbirile unuia disperat, care sunt ca vântul?
27 C’est sur un orphelin que vous vous ruez, et vous tâchez de renverser votre ami.
Da, voi copleșiți pe cel fără tată și săpați o groapă pentru prietenul vostru.
28 Cependant, ce que vous avez commencé, achevez-le; prêtez l’oreille, et voyez si je mens.
De aceea acum mulțumiți-vă, priviți-mă, pentru că vă este evident dacă mint.
29 Répondez, je vous en conjure; et, disant ce qui est juste, jugez.
Întoarceți-vă, vă rog, să nu fie aceasta nelegiuire; da, întoarceți-vă din nou, dreptatea mea este în aceasta.
30 Et vous ne trouverez pas d’iniquité sur ma langue; et dans ma bouche la folie ne retentira pas.
Este nelegiuire în limba mea? Nu poate gustul meu discerne lucruri perverse?
