< Psalmaro 94 >
1 Dio de venĝo, ho Eternulo, Dio de venĝo, aperu!
DOAMNE Dumnezeu, căruia răzbunarea îi aparține; Dumnezeule, căruia răzbunarea îi aparține, arată-te.
2 Leviĝu, Juĝanto de la tero; Redonu la meritaĵon al la fieruloj.
Înalță-te, tu judecător al pământului, întoarce o răsplată celui mândru.
3 Kiel longe la malvirtuloj, ho Eternulo, Kiel longe la malvirtuloj triumfos?
DOAMNE, până când cei răi, până când cei stricați vor triumfa?
4 Ili estas malhumilaj, parolas arogantaĵon; Fanfaronas ĉiuj malbonaguloj.
Până când vor rosti și vor vorbi lucruri grele? Și toți lucrătorii nelegiuirii se vor făli?
5 Vian popolon, ho Eternulo, ili premas, Kaj Vian heredon ili turmentas.
Ei rup în bucăți poporul tău, DOAMNE, și nenorocesc moștenirea ta.
6 Vidvinon kaj fremdulon ili mortigas, Kaj orfojn ili buĉas.
Ei ucid văduva și străinul și ucid pe cei fără tată.
7 Kaj ili diras: La Eternulo ne vidas, Kaj la Dio de Jakob ne scias.
Totuși ei spun: DOMNUL nu va vedea, nici Dumnezeul lui Iacob nu va lua aminte.
8 Komprenu, senprudentuloj en la popolo; Kaj vi, malsaĝuloj, kiam vi saĝiĝos?
Înțelegeți, voi neghiobilor printre oameni și proștilor, când veți fi înțelepți?
9 Ĉu ne aŭdas Tiu, kiu aranĝis orelon? Ĉu ne vidas Tiu, kiu kreis okulon?
Cel ce a sădit urechea, nu va auzi? Cel ce a format ochiul, nu va vedea?
10 Ĉu ne punas la ĝustiganto de la popoloj, Kiu instruas al homo scion?
Cel ce pedepsește păgânii, nu va corecta? Cel ce învață pe om cunoaștere, nu va cunoaște?
11 La Eternulo scias la pensojn de homo, Ke ili estas vantaj.
DOMNUL cunoaște gândurile omului, că ele sunt deșertăciune.
12 Bone estas al la homo, kiun Vi, ho Eternulo, ĝustigas, Kaj al kiu Vi instruas Vian leĝon,
Binecuvântat este omul pe care tu îl disciplinezi, DOAMNE, și îl înveți din legea ta;
13 Por trankviligi lin en la malbonaj tagoj, Ĝis estos pretigita la foso por la malvirtulo.
Ca să îi dai odihnă de la zilele de restriște, până ce groapa va fi săpată pentru cel stricat.
14 Ĉar la Eternulo ne forpuŝos Sian popolon, Kaj Sian heredon Li ne forlasos.
Căci DOMNUL nu va lepăda pe poporul său, nici nu va părăsi moștenirea sa.
15 Ĉar juĝo revenos al vero, Kaj ĝin sekvos ĉiuj virtkoruloj.
Ci judecată se va întoarce la dreptate și toți cei integri în inimă o vor urma.
16 Kiu helpas min kontraŭ malbonuloj? Kiu staras apud mi kontraŭ malbonaguloj?
Cine se va ridica pentru mine împotriva făcătorilor de rău? Sau cine va sta în picioare pentru mine împotriva lucrătorilor nelegiuirii?
17 Se la Eternulo ne estus mia helpanto, Mia animo preskaŭ kuŝus jam silenta.
De nu ar fi fost DOMNUL ajutorul meu, sufletul meu aproape că ar fi locuit în tăcere.
18 Kiam mi diris, ke mia piedo ŝanceliĝas, Via boneco, ho Eternulo, min subtenis.
Când am spus: Piciorul meu alunecă; mila ta, DOAMNE, m-a susținut.
19 Kiam mi havas interne multe da maltrankvilaj pensoj, Viaj konsoloj karesas mian animon.
În mulțimea gândurilor mele dinăuntrul meu, mângâierile tale îmi desfată sufletul.
20 Ĉu aliĝos al Vi trono de maljusteco, Kiu aranĝas maljustaĵon en la nomo de la leĝo?
Va avea tronul nelegiuirii părtășie cu tine, care urzește ticăloșie printr-o lege?
21 Ili sin armas kontraŭ la animo de virtulo, Kaj sangon senkulpan ili akuzas.
Ei se adună împreună împotriva sufletului celui drept și condamnă sângele nevinovat.
22 Sed la Eternulo estos mia rifuĝejo; Kaj mia Dio estos la roko de mia ŝirmo.
Dar DOMNUL este apărarea mea; și Dumnezeul meu este stânca locului meu de scăpare.
23 Kaj Li redonos al ili por iliaj malbonagoj, Kaj por ilia malboneco Li ilin ekstermos; Ilin ekstermos la Eternulo, nia Dio.
Și el va aduce peste ei propria lor nelegiuire și îi va stârpi în propria lor stricăciune; da, DOMNUL Dumnezeul nostru îi va stârpi.