Proverbs 19
1 Betere is a pore man, that goith in his simplenesse, than a riche man bitynge hise lippis, and vnwijs.
Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.
2 Where is not kunnyng of the soule, is not good; and he that is hasti, in feet hirtith.
De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.
3 The foli of a man disseyueth hise steppis; and he brenneth in his soule ayens God.
Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.
4 Richessis encreessen ful many freendis; forsothe also thei ben departid fro a pore man, whiche he hadde.
Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.
5 A fals witnesse schal not be vnpunyschid; and he that spekith leesingis, schal not ascape.
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.
6 Many men onouren the persoone of a myyti man; and ben frendis of hym that deelith yiftis.
Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
7 The britheren of a pore man haten hym; ferthermore and the freendis yeden awei fer fro hym. He that sueth wordis oonli, schal haue no thing;
Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.
8 but he that holdith stabli the mynde, loueth his soule, and the kepere of prudence schal fynde goodis.
Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.
9 A fals witnesse schal not be vnpunyschid; and he that spekith leesyngis, schal perische.
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.
10 Delices bicomen not a fool; nether `it bicometh a seruaunt to be lord of princes.
Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.
11 The teching of a man is knowun bi pacience; and his glorie is to passe ouere wickid thingis.
Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.
12 As the gnasting of a lioun, so and the ire of the king; and as deewe on eerbe, so and the gladnesse of the kyng.
Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.
13 The sorewe of the fadir is a fonned sone; and roofes droppynge contynueli is a womman ful of chiding.
Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.
14 Housis and richessis ben youun of fadir and modir; but a prudent wijf is youun propirli of the Lord.
Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.
15 Slouth bringith in sleep; and a negligent soule schal haue hungur.
Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.
16 He that kepith the comaundement of God, kepith his soule; but he that chargith not his weie, schal be slayn.
Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.
17 He that hath mercy on a pore man, leeneth to the Lord; and he schal yelde his while to hym.
Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.
18 Teche thi sone, and dispeire thou not; but sette thou not thi soule to the sleyng of hym.
Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.
19 Forsothe he that is vnpacient, schal suffre harm; and whanne he hath rauyschid, he schal leie to anothir thing.
Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.
20 Here thou counsel, and take thou doctryn; that thou be wijs in thi laste thingis.
Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.
21 Many thouytis ben in the herte of a man; but the wille of the Lord schal dwelle.
Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.
22 A nedi man is merciful; and betere is a pore iust man, than a man liere.
Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.
23 The drede of the Lord ledith to lijf `of blis; and he `that dredith God schal dwelle in plentee, with outen visityng `of the worste.
Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.
24 A slow man hidith his hond vndur the armpit; and putteth it not to his mouth.
Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.
25 Whanne a man ful of pestilence is betun, a fool schal be wisere. If thou blamist a wijs man, he schal vndurstonde techyng.
Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.
26 He that turmentith the fadir, and fleeth fro the modir, schal be ful of yuel fame, and schal be cursid.
Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.
27 Sone, ceesse thou not to here techyng; and knowe thou the wordis of kunnyng.
Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.
28 A wickid witnesse scorneth doom; and the mouth of vnpitouse men deuourith wickidnesse.
Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.
29 Domes ben maad redi to scorneris; and hameris smytynge ben maad redi to the bodies of foolis.
Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.
