Proverbs 14
1 A wijs womman bildith hir hous; and an unwijs womman schal distrie with hondis an hous bildid.
Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
2 A man goynge in riytful weie, and dredinge God, is dispisid of hym, that goith in a weie of yuel fame.
Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
3 The yerde of pride is in the mouth of a fool; the lippis of wijs men kepen hem.
În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
4 Where oxis ben not, the cratche is void; but where ful many cornes apperen, there the strengthe of oxe is opyn.
Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
5 A feithful witnesse schal not lie; a gileful witnesse bringith forth a leesing.
Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
6 A scornere sekith wisdom, and he fyndith not; the teching of prudent men is esy.
Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
7 Go thou ayens a man a fool; and he schal not knowe the lippis of prudence.
Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
8 The wisdom of a fel man is to vndirstonde his weie; and the vnwarnesse of foolis errith.
Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
9 A fool scorneth synne; grace schal dwelle among iust men.
Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
10 The herte that knowith the bittirnesse of his soule; a straunger schal not be meddlid in the ioie therof.
Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
11 The hous of wickid men schal be don awei; the tabernaclis of iust men schulen buriowne.
Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
12 Sotheli a weie is, that semeth iust to a man; but the laste thingis therof leden forth to deth.
Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
13 Leiyyng schal be medlid with sorewe; and morenyng ocupieth the laste thingis of ioye.
Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
14 A fool schal be fillid with hise weies; and a good man schal be aboue hym.
Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
15 An innocent man bileueth to eche word; a felle man biholdith hise goyngis.
Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
16 A wijs man dredith, and bowith awei fro yuel; a fool skippith ouer, and tristith.
Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
17 A man vnpacient schal worche foli; and a gileful man is odiouse.
Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
18 Litle men of wit schulen holde foli; and felle men schulen abide kunnyng.
Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
19 Yuel men schulen ligge bifor goode men; and vnpitouse men bifor the yatis of iust men.
Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
20 A pore man schal be hateful, yhe, to his neiybore; but many men ben frendis of riche men.
Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
21 He that dispisith his neiybore, doith synne; but he that doith merci to a pore man, schal be blessid. He that bileueth in the Lord, loueth merci;
Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
22 thei erren that worchen yuel. Merci and treuthe maken redi goodis;
Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
23 abundaunce `schal be in ech good werk. Sotheli where ful many wordis ben, there nedynesse is ofte.
În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
24 The coroun of wise men is the richessis of hem; the fooli of foolis is vnwarnesse.
Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
25 A feithful witnesse delyuereth soulis; and a fals man bringith forth leesyngis.
Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
26 In the drede of the Lord is triste of strengthe; and hope schal be to the sones of it.
În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
27 The drede of the Lord is a welle of lijf; that it bowe awei fro the fallyng of deth.
Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
28 The dignite of the king is in the multitude of puple; and the schenschipe of a prince is in the fewnesse of puple.
În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
29 He that is pacient, is gouerned bi myche wisdom; but he that is vnpacient, enhaunsith his foli.
Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
30 Helthe of herte is the lijf of fleischis; enuye is rot of boonys.
O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
31 He that falsli chalengith a nedi man, dispisith his maker; but he that hath merci on a pore man, onourith that makere.
Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
32 A wickid man is put out for his malice; but a iust man hopith in his deth.
Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
33 Wisdom restith in the herte of a wijs man; and he schal teche alle vnlerned men.
Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
34 Riytfulnesse reisith a folc; synne makith puplis wretchis.
Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
35 A mynystre vndurstondynge is acceptable to a kyng; a mynystre vnprofitable schal suffre the wrathfulnesse of him.
Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.
