Proverbs 12
1 He that loueth chastisyng, loueth kunnyng; but he that hatith blamyngis, is vnwijs.
Oricine iubește instruirea iubește cunoașterea, dar cel ce urăște mustrarea este neghiob.
2 He that is good, schal drawe to hym silf grace of the Lord; but he that tristith in hise thouytis, doith wickidli.
Un om bun obține favoarea DOMNULUI, dar pe un om al planurilor stricate el îl va condamna.
3 A man schal not be maad strong by wyckidnesse; and the root of iust men schal not be moued.
Un om nu va fi întemeiat prin stricăciune, dar rădăcina celor drepți nu va fi mutată.
4 A diligent womman is a coroun to hir hosebond; and rot is in the boonys of that womman, that doith thingis worthi of confusioun.
O femeie virtuoasă este o coroană pentru soțul ei, dar cea care îl face de rușine este ca putregaiul în oasele lui.
5 The thouytis of iust men ben domes; and the counselis of wickid men ben gileful.
Gândurile celor drepți sunt drepte, dar sfaturile celor stricați sunt înșelăciune.
6 The wordis of wickid men setten tresoun to blood; the mouth of iust men schal delyuere hem.
Cuvintele celor stricați sunt pentru a pândi pentru sânge, dar gura celor integri îi va elibera.
7 Turne thou wickid men, and thei schulen not be; but the housis of iust men schulen dwelle perfitli.
Cei stricați sunt doborâți și nu mai sunt, dar casa celor drepți va sta în picioare.
8 A man schal be knowun bi his teching; but he that is veyn and hertles, schal be open to dispising.
Un om va fi lăudat după înțelepciunea sa, dar cel cu o inimă perversă va fi disprețuit.
9 Betere is a pore man, and sufficient to him silf, than a gloriouse man, and nedi of breed.
Cel ce este disprețuit și are un servitor este mai bun decât cel ce își dă onoare și îi lipsește pâinea.
10 A iust man knowith the soulis of hise werk beestis; but the entrailis of wickid men ben cruel.
Un om drept dă atenție vieții animalului său, dar îndurările blânde ale celor stricați sunt crude.
11 He that worchith his lond, schal be fillid with looues; but he that sueth idilnesse, is moost fool. He that is swete, lyueth in temperaunces; and in hise monestyngis he forsakith dispisyngis.
Cel ce își ară pământul va fi săturat cu pâine, dar cel ce urmează persoane de nimic este lipsit de înțelegere.
12 The desir of a wickid man is the memorial of worste thingis; but the roote of iust men schal encreesse.
Cel stricat dorește prada oamenilor răi, dar rădăcina celor drepți rodește.
13 For the synnes of lippis `falling doun neiyeth to an yuel man; but a iust man schal scape fro angwisch.
Cel stricat este prins în capcană prin fărădelegea buzelor sale, dar cel drept va ieși din tulburare.
14 Of the fruyt of his mouth ech man schal be fillid with goodis; and bi the werkis of hise hondis it schal be yoldun to him.
Un om va fi săturat cu bine prin rodul gurii sale, și recompensa mâinilor omului îi va fi restituită.
15 The weie of a fool is riytful in hise iyen; but he that is wijs, herith counsels.
Calea unui nebun este dreaptă în propriii lui ochi, dar cel ce dă ascultare sfatului este înțelept.
16 A fool schewith anoon his ire; but he that dissymelith wrongis, is wijs.
Furia unui nebun este imediat cunoscută, dar un om chibzuit acoperă rușinea.
17 He that spekith that, that he knowith, is a iuge of riytfulnesse; but he that lieth, is a gileful witnesse.
Cel ce spune adevăr declară dreptate, dar un martor fals, înșelăciune.
18 A man is that bihetith, and he is prickid as with the swerd of conscience; but the tunge of wise men is helthe.
Este unul care vorbește ca străpungerile unei săbii, dar limba celor înțelepți este sănătate.
19 The lippe of treuthe schal be stidfast with outen ende; but he that is a sudeyn witnesse, makith redi the tunge of leesyng.
Buza adevărului va fi întemeiată, pentru totdeauna, dar o limbă mincinoasă este numai pentru o clipă.
20 Gile is in the herte of hem that thenken yuels; but ioye sueth hem, that maken counsels of pees.
Înșelăciune este în inima celor ce plănuiesc răul, dar a sfătuitorilor păcii este bucuria.
21 What euere bifallith to a iust man, it schal not make hym sori; but wickid men schulen be fillid with yuel.
Niciun rău nu se va întâmpla celui drept, dar cei stricați vor fi umpluți cu ticăloșii.
22 False lippis is abhominacioun to the Lord; but thei that don feithfuli, plesen him.
Buze mincinoase sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cei ce lucrează după adevăr sunt desfătarea lui.
23 A fel man hilith kunnyng; and the herte of vnwise men stirith foli.
Un om chibzuit ascunde cunoaștere, dar inima proștilor vestește nechibzuință.
24 The hond of stronge men schal haue lordschip; but the hond that is slow, schal serue to tributis.
Mâna celor harnici va conduce, dar cel leneș va fi sub tribut.
25 Morenynge in the herte of a iust man schal make hym meke; and he schal be maad glad bi a good word.
Întristarea din inima omului o face să se aplece, dar un cuvânt bun face inima veselă.
26 He that dispisith harm for a frend, is a iust man; but the weie of wickid men schal disseyue hem.
Cel drept este nespus mai bun decât vecinul său, dar calea celor stricați îi amăgește.
27 A gileful man schal not fynde wynnyng; and the substaunce of man schal be the prijs of gold.
Leneșul nu își frige vânatul, dar averea omului harnic este prețioasă.
28 Lijf is in the path of riytfulnesse; but the wrong weie leedith to deeth.
În calea dreptății este viață, și în cărarea ei nu este moarte.
