Psalms 104
1 Bless, O my soul, Yahweh, —Yahweh, my God, thou art exceedingly great, With honour and majesty, hast thou clothed thyself,
Binecuvântează pe DOMNUL, suflete al meu. DOAMNE Dumnezeul meu, tu ești foarte mare; tu ești îmbrăcat cu onoare și maiestate.
2 Putting on light, as a robe, Stretching out the heavens, as a curtain;
Cel care se acoperă cu lumină precum cu o haină, cel care întinde cerurile ca pe o perdea,
3 Building, in the waters, his upper chambers, —Who maketh clouds his chariot, Who passeth along on the wings of the wind;
Cel care pune bârnele cămărilor lui în ape, cel care face din nori carul său; cel care umblă pe aripile vântului;
4 Making His messengers, winds, His attendants, a flaming fire;
Cel care face îngerii lui duhuri; pe servitorii lui un foc arzând;
5 He hath fixed the earth on its foundations, It is not to be shaken, to times age-abiding and beyond.
Care a pus fundațiile pământului, ca să nu fie clintit niciodată.
6 With the resounding deep—as a garment, hast thou covered it, Above the mountains, stand the waters;
Tu l-ai acoperit cu adâncul precum cu o haină, apele au stat deasupra munților.
7 At thy rebuke, they flee, At the voice of thy thunder, they hurry away;
La mustrarea ta ele au fugit; la vocea tunetului tău au plecat în grabă.
8 Mountains rise, Valleys sink, Unto the place which thou hast fixed for them;
Ele urcă pe munți; coboară pe văi spre locul pe care tu l-ai întemeiat pentru ele.
9 Bounds, hast thou set, which they are not to pass over, They are not to return to cover the earth.
Ai așezat un hotar ca ele să nu treacă peste el, ca să nu se întoarcă din nou să acopere pământul.
10 Who hast sent forth springs, through the torrent-beds, Between the mountains, they flow along;
El trimite izvoarele în văile care aleargă printre dealuri.
11 They give drink, to every wild beast of the field, The wild asses do break their thirst.
Ele adapă fiecare fiară a câmpului, măgarii sălbatici își astâmpără setea.
12 Over them, the bird of the heavens settleth down, From amidst the foliage, they utter a voice.
Prin ele păsările cerului, care cântă printre ramuri, își vor avea locuințele.
13 Who watereth the mountains out of his upper chambers, Out of the fruit of thy works, thou satisfiest the earth.
El adapă dealurile din cămările lui, pământul este săturat cu rodul lucrărilor tale.
14 Who causeth the grass to shoot forth for the cattle, And the herb, for the service of man, That he may bring forth food out of the earth;
El face să crească iarba pentru vite și verdeață pentru folosul omului, ca să aducă hrană din pământ;
15 And, wine, may rejoice the heart of man, Making radiant his well-nourished face, —And, food, may, the heart of man, sustain.
Și vin, care face inima omului veselă, și untdelemn pentru a face fața lui să strălucească și pâine care întărește inima omului.
16 Satisfied are, The trees of Yahweh, The cedars of Lebanon, which he hath planted;
Copacii DOMNULUI sunt plini de sevă; cedrii Libanului, pe care i-a sădit,
17 Where the birds build their nests, The stork, in the fir-trees, hath her house;
Unde păsările își fac cuiburile; cât despre barză, brazii sunt casa ei.
18 The high mountains, are for the chamois, The crags, are a refuge for the conies.
Dealurile înalte sunt un loc de scăpare pentru caprele sălbatice; și stâncile pentru iepuri.
19 He hath made the moon for seasons, And, the sun, knoweth his place for entering in.
El a rânduit luna pentru anotimpuri, soarele își cunoaște apusul.
20 Thou causest darkness, and it becometh night, Therein, creepeth forth, Every wild beast of the forest;
Tu faci întuneric și este noapte, în care toate fiarele pădurii se furișează.
21 The young lions, roaring for prey, And seeking, from GOD, their food.
Leii tineri răcnesc după prada lor și își caută hrana de la Dumnezeu.
22 The sun ariseth, they withdraw themselves, And, in their lairs, lay them down.
Soarele răsare, ei se adună și se culcă în vizuinile lor.
23 Man goeth forth to his work, And to his labour, until evening.
Omul iese la lucrarea lui și la munca lui până seara.
24 How thy works abound, O Yahweh! All of them—in wisdom, hast thou made, The earth is full of thy possession: —
DOAMNE, cât de multe sunt lucrările tale! În înțelepciune le-ai făcut pe toate, pământul este plin de bogățiile tale.
25 This sea here, is great and broad on both hands, —Wherein are creeping things, even without number, Living things, small with great;
Așa este această măreață și largă mare, în care sunt nenumărate lucruri furișându-se, deopotrivă fiare mici și mari.
26 There, ships, sail along, This sea-monster, thou hast formed to sport therein;
Acolo merg corăbiile, acolo este acel leviatan, tu l-ai făcut să se joace în ea.
27 All of them, for thee, do wait, That thou mayest give them their food in its season;
Acestea toate te așteptă, ca să le dai hrana la timpul cuvenit.
28 Thou givest unto them, they gather, Thou openest thy hand, they are satisfied with good.
Ce le dai, ele adună, tu îți deschizi mâna, ele se umplă cu bunătăți.
29 Thou hidest thy face, they are dismayed, Thou withdrawest their spirit, They cease to breathe, And, unto their own dust, do they return:
Îți ascunzi fața, ele se tulbură; le iei suflarea, ele mor și se întorc în țărâna lor.
30 Thou sendest forth thy spirit, they are created, And thou renewest the face of the ground.
Trimiți duhul tău, ele sunt create și înnoiești fața pământului.
31 Be thy glory, O Yahweh, to times age-abiding, Let Yahweh rejoice in his own works:
Gloria DOMNULUI va dăinui pentru totdeauna, DOMNUL se va bucura în lucrările lui.
32 Who looketh at the earth, and it trembleth, He toucheth the mountains, and they smoke.
El se uită pe pământ și acesta tremură, atinge dealurile și ele fumegă.
33 I will sing to Yahweh, as long as I live! Yea I will touch the strings to my God, while I continue;
Voi cânta DOMNULUI cât timp trăiesc, voi cânta laudă Dumnezeului meu cât timp voi fi.
34 Pleasing unto him, be my (meditation) I, will rejoice in Yahweh.
Meditația mea despre el va fi dulce, mă voi veseli în DOMNUL.
35 Sinners shall be consumed out of the earth And, the lawless, no more, shall exist, —Bless, O my soul, Yahweh, Praise ye Yah!
Să fie mistuiți păcătoșii de pe pământ și să nu mai fie cei stricați. Binecuvântează pe DOMNUL, suflete al meu. Lăudați pe DOMNUL.
