Ngeche 16
1 Chuny dhano chano gik modwaro timo, to dwoko margi aa kuom Jehova Nyasaye.
Pregătirile inimii în om și răspunsul limbii sunt de la DOMNUL.
2 Yore duto mag dhano nenorene ni longʼo, to Jehova Nyasaye ema ongʼeyo mopondo mag chuny.
Toate căile unui om sunt curate în proprii lui ochi, dar DOMNUL cântărește duhurile.
3 Ket gimoro amora mitimo e lwet Jehova Nyasaye, to chenrogi biro dhi maber.
Încredințează lucrările tale DOMNULUI și gândurile tale vor fi întemeiate.
4 Gik moko duto ma Jehova Nyasaye timo oseketo gikogi, kendo giko mar joricho en tho.
DOMNUL a făcut pentru el însuși toate lucrurile; da, chiar pe cel stricat pentru ziua răului.
5 Jehova Nyasaye odagi ji duto man-gi sunga e chunygi. Ngʼe ma malongʼo: Ok ginitony ni kum.
Fiecare om îngâmfat în inimă este urâciune pentru DOMNUL; deși merge mână în mână, el nu va rămâne nepedepsit.
6 Nikech hera kod adiera ema omiyo richo otimne misango, kuom luoro Jehova Nyasaye miyo ngʼato kwedo richo.
Prin milă și adevăr nelegiuirea este îndepărtată, și prin teama de DOMNUL oamenii se depărtează de rău.
7 Ka yore ngʼato moro Jehova Nyasaye, to omiyo kata wasike dak kode gi kwe.
Când căile unui om îi plac DOMNULUI, el face chiar pe dușmanii lui să fie în pace cu el.
8 Ber bedo gi matin kod tim makare, moloyo mangʼeny kod tim ma ok kare.
Mai bine puțin cu dreptate, decât venituri mari fără dreptate.
9 E chuny dhano ochano yore, to Jehova Nyasaye ema telone ondamo mage.
Inima unui om plănuiește calea lui, dar DOMNUL îi conduce pașii.
10 Ruoth wuoyo kaka chik mar Nyasaye dwaro, to dhoge ok onego ndhog bura makare.
O hotărâre divină este pe buzele împăratului; gura lui nu încalcă legea în judecată.
11 Rapim mopogore opogore makare aa kuom Jehova Nyasaye, to gik mipimogo manie mifuke gin meke moloso.
O greutate și o balanță dreaptă sunt ale DOMNULUI; toate greutățile din pungă sunt lucrarea lui.
12 Ruodhi mon gi timbe maricho, nikech kom mar loch obedo mana kuom tim makare.
Pentru împărați este urâciune să comită stricăciune, pentru că tronul este întemeiat prin dreptate.
13 Ruodhi ohero joma wacho adiera kendo gigeno ngʼat mawacho adiera.
Buzele drepte sunt desfătarea împăraților și ei iubesc pe acela care vorbește drept.
14 Mirimb ruoth en jaote mar tho, to ngʼat mariek biro hoye.
Furia unui împărat este ca mesagerii morții, dar un om înțelept o va potoli.
15 Ka wangʼ ruoth nenore mamor to nitiere ngima, ngʼwonone chalo gi rumbi mag koth e ndalo chwiri.
În lumina înfățișării împăratului este viață; și favoarea lui este ca un nor de ploaie de primăvară.
16 To ber maromo nade yudo rieko moloyo dhahabu, yiero ngʼeyo tiend wach moloyo fedha!
Cu cât este mai bine a obține înțelepciune decât aur! Și a obține înțelegere mai de ales decât argint!
17 Yor ngʼat moriere tir kwedore gi richo; ngʼat manono yorene orito ngimane!
Calea largă a celor integri este să se depărteze de rău; cel ce își păzește calea își păstrează sufletul.
18 Sunga kelo masira, chuny mar ngʼayi kelo chwanyruok.
Mândria merge înaintea distrugerii și un duh îngâmfat înaintea căderii.
19 Ber bedo gi chuny mobolore e dier jochan, moloyo pogo gik moyaki gi josunga.
Mai bine să ai un duh umil cu cei de jos, decât să împarți prada cu cei mândri.
20 Ngʼato angʼata mawinjo puonj dhi maber, to ojahawi ngʼatno moketo genone kuom Jehova Nyasaye.
Cel ce se comportă cu înțelepciune într-un lucru va găsi binele; și oricine se încrede în DOMNUL este fericit.
21 Ngʼat man-gi paro en ngʼat mariek, kendo weche mowacho gin mana puonj.
Cel înțelept în inimă se va numi chibzuit; și dulceața buzelor adaugă învățătură.
22 Winjo wach en soko mar ngima ne jogo man kode, to fuwo kelo kum ne joma ofuwo.
Înțelegerea este un izvor de viață pentru cel ce o are, dar instruirea nechibzuiților este nechibzuință.
23 Ngʼat mariek rito weche mawuok e dhoge, kendo wechene mowinjore kelo puonj makare.
Inima celui înțelept îi face gura chibzuită și adaugă învățătură buzelor sale.
24 Weche mag mor chalo gi mor kich gimit ne chuny kendo gikelo ngima ni choke.
Cuvintele plăcute sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet și sănătate pentru oase.
25 Nitie yo manenore ne dhano ni nikare, to gikone otero mana ngʼato e tho.
Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
26 Miluma ma jatich nigo miyo otiyo matek, kendo kech makaye miyo omedo tiyo matek.
Cel ce muncește, muncește pentru el însuși, fiindcă gura lui poftește aceasta de la el.
27 Ngʼat marach chano timo timbe maricho, to wechene chalo mach mager.
Un om neevlavios sapă să scoată răul la iveală și pe buzele sale este ca un foc arzător.
28 Ngʼat ma timbene richo kelo mana miero, to jakwoth pogo osiepe moherore.
Un om pervers seamănă ceartă, și un șoptitor desparte prieteni buni.
29 Ngʼat ma ja-mahundu wuondo jabute mi otere e yorno ma ok ber.
Un om violent ademenește pe aproapele său și îl conduce pe calea care nu este bună.
30 Tangʼ gi ngʼat ma buonjo kodi nikech onyalo bet ni ochano timoni marach, ngʼatno maluwo dhoge ochomo timbe maricho.
El își închide ochii ca să uneltească lucruri perverse; mișcându-și buzele duce răul la împlinire.
31 Lwar en osimbo mar duongʼ to iyude gi ngʼat man-gi ngima makare.
Capul cărunt este o coroană a gloriei, dacă este găsit pe calea dreptății.
32 Ngʼat ma terore mos ber moloyo jalweny, ngʼat makweyo mirimbe ber moloyo ngʼat mamonjo dala maduongʼ.
Cel încet la mânie este mai bun decât cel tare, și cel ce își stăpânește duhul, decât cel ce ia o cetate.
33 Igoyo ombulu mondo ongʼe gima ditim, to kuom ngʼado weche duto Jehova Nyasaye ema tieko.
Sorțul este aruncat în poală, dar întregul verdict al acestuia este al DOMNULUI.
