Príslovia 31
1 Slova proroctví Lemuele krále, kterýmž vyučovala jej matka jeho.
Cuvintele împăratului Lemuel, profeția pe care mama lui l-a învățat.
2 Co dím, synu můj, co, synu života mého? Co, řku, dím, synu slibů mých?
Ce, fiul meu? Și ce, fiul pântecelui meu? Și ce, fiul promisiunilor mele?
3 Nedávej ženám síly své, ani cest svých těm, kteréž k zahynutí přivodí krále.
Nu da vigoarea ta femeilor, nici căile tale aceleia ce distruge împărați.
4 Ne králům, ó Lemueli, ne králům náleží píti víno, a ne pánům žádost nápoje opojného,
Nu este pentru împărați, O Lemuel, nu este pentru împărați să bea vin, nici pentru prinți băutura tare;
5 Aby pije, nezapomněl na ustanovení, a nezměnil pře všech lidí ssoužených.
Ca nu cumva să bea și să uite legea și să pervertească judecata oricăruia dintre cei nenorociți.
6 Dejte nápoj opojný hynoucímu, a víno těm, kteříž jsou truchlivého ducha,
Dă băutură tare aceluia ce stă să piară și vin acelora cu o inimă îndurerată.
7 Ať se napije, a zapomene na chudobu svou, a na trápení své nezpomíná více.
Lasă-l să bea și să își uite sărăcia și să nu își mai amintească de nefericirea lui.
8 Otevři ústa svá za němého, v při všech oddaných k smrti,
Deschide-ți gura pentru cel mut în cauza tuturor acelora ce sunt rânduiți pentru nimicire.
9 Otevři, řku, ústa svá, suď spravedlivě, a veď při chudého a nuzného.
Deschide-ți gura, judecă cu dreptate și pledează în cauza celui sărac și nevoiaș.
10 Ženu statečnou kdo nalezne? Nebo daleko nad perly cena její.
Cine poate găsi o femeie virtuoasă? Fiindcă prețul ei este mult peste cel al rubinelor.
11 Dověřuje se jí srdce muže jejího; nebo tu kořistí nebude nedostatku.
Inima soțului ei se încrede în ea, așa încât el nu va avea nevoie de pradă.
12 Dobře činí jemu a ne zle, po všecky dny života svého.
Ea îi va face bine și nu rău în toate zilele vieții ei.
13 Hledá pilně vlny a lnu, a dělá šťastně rukama svýma.
Ea caută lână și in și lucrează cu plăcere cu mâinile ei.
14 Jest podobná lodi kupecké, zdaleka přiváží pokrm svůj.
Ea este precum corăbiile comercianților; de departe își aduce mâncarea.
15 Kterážto velmi ráno vstávajíc, dává pokrm čeledi své, a podíl náležitý děvkám svým.
Ea se trezește când este încă noapte și dă mâncare casei ei și o porție servitoarelor.
16 Rozsuzuje pole, a ujímá je; z výdělku rukou svých štěpuje i vinici.
Ea are în considerare un câmp și îl cumpără; cu rodul mâinilor ei sădește o vie.
17 Přepasuje silou bedra svá, a zsiluje ramena svá.
Ea își încinge șalele cu putere și își întărește brațele.
18 Zakouší, jak jest užitečné zaměstknání její; ani v noci nehasne svíce její.
Ea pricepe că produsele ei sunt bune; candela ei nu se stinge în noapte.
19 Rukama svýma sahá k kuželi, a prsty svými drží vřeteno.
Ea își pune mâinile pe furcă și mâinile ei țin fusul.
20 Ruku svou otvírá chudému, a ruce své vztahuje k nuznému.
Ea își întinde mâna spre cel sărac; da, își întinde mâinile spre cel nevoiaș.
21 Nebojí se za čeled svou v čas sněhu; nebo všecka čeled její obláčí se v roucho dvojnásobní.
Ea nu se teme de zăpadă pentru casa ei, fiindcă toți ai casei ei sunt îmbrăcați cu stacojiu.
22 Koberce dělá sobě z kmentu, a z zlatohlavu jest oděv její.
Ea își face singură cuverturi; îmbrăcămintea ei este mătase și purpură.
23 Patrný jest v branách manžel její, když sedá s staršími země.
Soțul ei este cunoscut la porți, când șade printre bătrânii țării.
24 Plátno drahé dělá, a prodává; též i pasy prodává kupci.
Ea face stofe fine de in și le vinde; și dă comerciantului brâie.
25 Síla a krása oděv její, nestará se o časy potomní.
Putere și onoare sunt îmbrăcămintea ei și ea se va bucura de ziua care vine.
26 Ústa svá otvírá k moudrosti, a naučení dobrotivosti v jazyku jejím.
Ea își deschide gura cu înțelepciune și pe limba ei se află legea bunătății.
27 Spatřuje obcování čeledi své, a chleba zahálky nejí.
Ea veghează căile celor din casa ei și nu mănâncă pâinea trândăviei.
28 Povstanouce synové její, blahoslaví ji; manžel její také chválí ji,
Copiii ei se ridică și o numesc binecuvântată; soțul ei la fel și o laudă:
29 Říkaje: Mnohé ženy statečně sobě počínaly, ty pak převyšuješ je všecky.
Multe fiice s-au purtat virtuos, dar tu le întreci pe toate.
30 Oklamavatelná jest příjemnost a marná krása; žena, kteráž se bojí Hospodina, tať chválena bude.
Favoarea este înșelătoare și frumusețea este deșartă, dar o femeie care se teme de DOMNUL va fi lăudată.
31 Dejtež takové z ovoce rukou jejích, a nechať ji chválí v branách skutkové její.
Dă-i din rodul mâinilor ei și să o laude la porți propriile ei fapte.
