< Jób 13 >

1 Aj, všecko to vidělo oko mé, slyšelo ucho mé, a srozumělo tomu.
Iată, ochiul meu le-a văzut toate acestea, urechea mea a auzit și le-a înțeles.
2 Jakož vy znáte to, znám i já, nejsem zpozdilejší než vy.
Ce cunoașteți voi, cunosc și eu; nu vă sunt inferior.
3 Jistě žeť já s Všemohoucím mluviti, a s Bohem silným o svou při jednati budu.
Cu siguranță aș vorbi celui Atotputernic și doresc să mă judec cu Dumnezeu.
4 Nebo vy jste skladatelé lži, a lékaři marní všickni vy.
Dar voi sunteți făuritori de minciuni, toți sunteți doctori de nimic.
5 Ó kdybyste aspoň mlčeli, a bylo by vám to za moudrost.
O, de ați tăcea de tot! Aceasta v-ar fi înțelepciunea.
6 Slyštež medle odpory mé, a důvodů rtů mých pozorujte.
Auziți acum întâmpinarea mea și dați ascultare la pledoariile buzelor mele.
7 Zdali zastávajíce Boha silného, mluviti máte nepravost? Aneb za něho mluviti máte lest?
Veți vorbi stricat pentru Dumnezeu? Și veți vorbi înșelător pentru el?
8 Zdaliž osobu jeho přijímati budete, a o Boha silného se zasazovati?
Veți fi părtinitorii lui? Vă veți lupta de partea lui Dumnezeu?
9 Zdaž vám to k dobrému bude, když na průbu vezme vás, že jakož člověk oklamán bývá, oklamati jej chcete?
Este bine ca el să vă cerceteze? Sau așa cum un om batjocorește pe altul, îl batjocoriți pe el?
10 V pravdě žeť vám přísně domlouvati bude, budete-li povrchně osoby jeho šetřiti.
El cu siguranță vă va mustra, dacă părtiniți în ascuns.
11 Což ani důstojnost jeho vás nepředěšuje, ani strach jeho nepřikvačuje vás?
Nu vă va înfrica măreția lui? Și nu va cădea peste voi groaza lui?
12 Všecka vzácnost vaše podobná jest popelu, a hromadám bláta vyvýšení vaše.
Amintirile voastre sunt ca cenușa, trupurile voastre ca trupuri de lut.
13 Postrptež mne, nechať já mluvím, přiď na mne cokoli.
Tăceți, lăsați-mă în pace, ca să vorbesc și să vină peste mine ce va veni.
14 Pročež bych trhati měl maso své zuby svými, a duši svou klásti v ruku svou?
Pentru ce să îmi iau carnea în dinți și să îmi pun viața în mâna mea?
15 By mne i zabil, což bych v něho nedoufal? A však cesty své před oblíčej jeho předložím.
Chiar dacă m-ar ucide, totuși mă voi încrede în el; dar îmi voi apăra căile înaintea lui.
16 Onť sám jest spasení mé; nebo před oblíčej jeho pokrytec nepřijde.
El de asemenea va fi salvarea mea, căci un fățarnic nu va veni înaintea lui.
17 Poslouchejte pilně řeči mé, a zprávu mou pusťte v uši své.
Cu urechile voastre, ascultați cu atenție cuvântul meu și vorbirea mea.
18 Aj, jižť začínám pře své vésti, vím, že zůstanu spravedliv.
Priviți acum, mi-am rânduit cauza; știu că voi fi declarat drept.
19 Kdo jest, ješto by mi odpíral, tak abych nyní umlknouti a umříti musil?
Cine este cel ce se va certa cu mine? Pentru că acum, dacă îmi țin limba, îmi voi da duhul.
20 Toliko té dvoji věci, ó Bože, nečiň mi, a tehdy před tváří tvou nebudu se skrývati:
Numai două lucruri nu îmi face; atunci nu mă voi ascunde de tine.
21 Ruku svou vzdal ode mne, a hrůza tvá nechť mne neděsí.
Retrage-ți mâna de la mine și să nu mă înspăimânte groaza ta.
22 Zatím povolej mne, a buduť odpovídati; aneb nechať já mluvím, a odpovídej mi.
Atunci cheamă și voi răspunde; sau lasă-mă să vorbesc iar tu răspunde-mi.
23 Jak mnoho jest mých nepravostí a hříchů? Přestoupení mé a hřích můj ukaž mi.
Cât de multe sunt nelegiuirile și păcatele mele? Fă-mă să cunosc fărădelegea mea și păcatul meu.
24 Proč tvář svou skrýváš, a pokládáš mne sobě za nepřítele?
Pentru ce îți ascunzi fața și mă socotești ca dușmanul tău?
25 Zdaliž list větrem se zmítající potříti chceš, a stéblo suché stihati budeš?
Vei zdrobi o frunză purtată încoace și încolo? Și vei urmări tu miriștea uscată?
26 Že zapisuješ proti mně hořkosti, a dáváš mi v dědictví nepravosti mladosti mé,
Căci tu scrii lucruri amare împotriva mea și mă faci să moștenesc nelegiuirile tinereții mele.
27 A dáváš do klady nohy mé, a šetříš všech stezek mých, na paty noh mých našlapuješ;
De asemenea îmi pui picioarele în butuci și privești îndeaproape la toate cărările mele; tu pui o urmă pe călcâiele picioarelor mele.
28 Ješto člověk jako hnis kazí se, a jako roucho, kteréž jí mol.
Și el, ca un lucru putred, se mistuie, ca o haină mâncată de molii.

< Jób 13 >