< Izaija 49 >
1 Čujte me, otoci, slušajte pomno, narodi daleki! Jahve me pozvao od krila materina, od utrobe majke moje spomenuo se moga imena.
Ascultaţi-mă insule; şi daţi ascultare, voi popoare de departe; DOMNUL m-a chemat din pântece; din adâncurile mamei mele a amintit de numele meu.
2 Od usta mojih britak mač je načinio, sakrio me u sjeni ruke svoje, od mene je oštru načinio strijelu, sakrio me u svome tobolcu.
Şi mi-a făcut gura ca o sabie ascuţită; în umbra mâinii lui m-a ascuns şi m-a făcut o săgeată lustruită; în tolba lui m-a ascuns;
3 Rekao mi: “Ti si Sluga moj, Izraele, u kom ću se proslaviti!”
Şi mi-a spus: Israele, tu eşti servitorul meu în care voi fi glorificat.
4 A ja rekoh: “Zaludu sam se mučio, nizašto naprezao snagu.” Ipak, kod Jahve je moje pravo, kod mog Boga nagrada je moja. A sad govori Jahve, koji me od utrobe Slugom svojim načini, da mu vratim natrag Jakova, da se sabere Izrael.
Atunci am spus: Am ostenit în zadar, mi-am cheltuit puterea pentru nimic şi în zadar, totuşi judecata mea este la DOMNUL şi lucrarea mea la Dumnezeul meu.
5 Proslavih se u očima Jahvinim, Bog moj bijaše mi snaga.
Şi acum, spune DOMNUL care m-a format din pântece să fiu servitorul său, să aduc pe Iacob din nou la el: Deşi Israel nu este adunat, totuşi voi fi glorios în ochii DOMNULUI şi Dumnezeul meu va fi tăria mea.
6 I reče mi: “Premalo je da mi budeš Sluga, da podigneš plemena Jakovljeva i vratiš Ostatak Izraelov, nego ću te postaviti za svjetlost narodima, da spas moj do nakraj zemlje doneseš.”
Iar el a spus: Este un lucru uşor să fii servitorul meu pentru a ridica triburile lui Iacob şi a restaura pe cei păstraţi ai lui Israel, de asemenea te voi da ca o lumină neamurilor, ca să fii salvarea mea până la capătul pământului.
7 Ovako govori Jahve, otkupitelj Izraelov, Svetac njegov, onome kog preziru i odbacuju narodi, sluzi silničkome: “Kad vide, dići će se kraljevi, bacit će se ničice knezovi, zbog Jahve, koji je vjernost svoju pokazao, Sveca Izraelova, koji te izabrao.”
Astfel spune DOMNUL, Răscumpărătorul lui Israel [şi] Cel Sfânt al său, celui pe care omul îl dispreţuieşte, celui pe care naţiunea îl detestă, unui servitor al conducătorilor: Împăraţi vor vedea şi se vor ridica, prinţi de asemenea se vor închina, datorită DOMNULUI care este credincios [şi] Celui Sfânt al lui Israel, iar el te va alege pe tine.
8 Ovako govori Jahve: “U vrijeme milosti ja ću te uslišiti, u dan spasa ja ću ti pomoći. Sazdao sam te i postavio za Savez narodu, da zemlju podignem, da nanovo razdijelim baštinu opustošenu,
Astfel spune DOMNUL: La timpul îndurării te-am auzit, şi în ziua salvării te-am ajutat; şi te voi păstra şi te voi da ca legământ al poporului, pentru a întemeia pământul, să faci să moştenească moştenirile pustiite;
9 da kažeš zasužnjenima: 'Iziđite!' a onima koji su u tami: 'Dođite na svjetlo!' Oni će pasti uzduž svih putova, i paša će im biti po svim goletima.
Ca să spui prizonierilor: Mergeţi înainte; celor ce sunt în întuneric: Arătaţi-vă. Vor paşte pe lângă drumuri şi păşunile lor vor fi în toate locurile înalte.
10 Neće više gladovat' i žeđati, neće ih mučiti žega ni sunce, jer vodit će ih onaj koji im se smiluje, dovest će ih k izvorima vode.
Nu vor flămânzi nici nu vor înseta; nici căldura nici soarele nu îi vor lovi, căci cel ce are milă de ei îi va conduce, pe lângă izvoarele de apă îi va călăuzi.
11 Sve gore svoje obratit će u putove, i ceste će se moje povisiti.”
Şi toţi munţii mei îi voi face o cale şi drumurile mele mari vor fi înălţate.
12 Gle, jedni dolaze izdaleka, drugi sa sjevera i sa zapada, a neki iz zemlje sinimske.
Iată, aceştia vor veni de departe; şi, iată, aceştia din nord şi din vest şi aceştia din ţara lui Sinim.
13 Kličite, nebesa, veseli se, zemljo, podvikujte, planine, od veselja; jer Jahve tješi narod svoj, on je milosrdan nevoljnima.
Cântaţi, cerurilor; şi bucură-te, pământule; şi izbucniţi în cântare, munţilor, fiindcă DOMNUL a mângâiat poporul lui şi va avea milă de cei nenorociţi ai lui.
14 Sion reče: “Jahve me ostavi, Gospod me zaboravi.”
Dar Sionul a spus: DOMNUL m-a părăsit şi Domnul meu m-a uitat.
15 “Može li žena zaboravit' svoje dojenče, ne imat' sućuti za čedo utrobe svoje? Pa kad bi koja i zaboravila, tebe ja zaboraviti neću.
Poate o femeie să îşi uite copilul sugar, încât să nu aibă milă de fiul pântecelui ei? Da, ei pot uita, totuşi eu nu te voi uita.
16 Gle, u dlanove sam te svoje urezao, zidovi tvoji svagda su mi pred očima.
Iată, te-am gravat pe palmele mâinii mele; zidurile tale sunt întotdeauna înaintea mea.
17 Obnovitelji tvoji hitaju, rušioci tvoji i pustošitelji odlaze od tebe.
Copiii tăi se vor grăbi; nimicitorii tăi şi cei ce te-au risipit vor pleca de la tine.
18 Obazri se oko sebe i pogledaj: sabiru se svi i dolaze k tebi. Života mi moga” - riječ je Jahvina - “svima ćeš se njima zaodjenuti k'o nakitom, i njima ćeš se k'o nevjesta ukrasiti!
Ridică-ţi ochii de jur împrejur şi priveşte, toţi aceştia se adună [şi] vin la tine. Precum eu trăiesc, spune DOMNUL, cu siguranţă te vei înveşmânta cu ei toţi, precum cu un ornament şi îi vei lega de tine, precum o mireasă.
19 Jest, tvoje ruševine, tvoje razvaline i tvoja zemlja poharana pretijesna će biti žiteljima tvojim kad se udalje oni što te zatirahu.
Fiindcă locurile tale risipite şi pustiite şi ţara nimicirii tale, vor fi acum prea înguste din cauza locuitorilor şi cei ce te-au înghiţit vor fi departe.
20 Opet će na tvoje uši reći sinovi kojih si bila lišena: 'Pretijesno mi je mjesto ovo, makni se da se mogu smjestiti.'
Copiii pe care îi vei avea, după ce i-ai pierdut pe ceilalţi, vor spune din nou în urechile tale: Locul este prea strâmt pentru mine, dă-mi loc ca să locuiesc.
21 I ti ćeš se u srcu svom zapitati: 'Tko mi rodi sve ove? Bijah bez djece, neplodna, prognana i odbačena, pa tko ih podiže? Bijah, eto, sama ostala, a oni gdje su bili?'”
Atunci vei spune în inima ta: Cine mi-a născut pe aceştia, văzând că mi-am pierdut copiii şi sunt pustiită, o captivă şi mişcându-mă încoace şi încolo? Şi cine i-a crescut pe aceştia? Iată, am fost lăsată singură; aceştia, unde au fost?
22 Ovako govori Gospod Jahve: “Evo, dajem rukom znak narodima i zastavu svoju dižem plemenima. Vratit će ti u naručju sinove, nosit će ti kćeri na plećima.
Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Iată, îmi voi înălţa mâna către neamuri şi voi ridica steagul meu către popor şi ei îţi vor aduce fiii pe braţe şi fiicele tale vor fi purtate pe umeri.
23 Kraljevi će biti tvoji skrbnici, a kneginje im tvoje dojkinje. Klanjat će ti se licem do zemlje i prah će lizat s tvojih nogu. I znat ćeš da sam ja Jahve: koji se u me uzdaju, neće se posramiti.”
Şi împăraţi vor fi părinţii tăi îngrijitori şi împărătesele lor mamele tale îngrijitoare, ţi se vor prosterna cu faţa la pământ şi vor linge praful piciorului tău; şi vei cunoaşte că eu sunt DOMNUL, fiindcă nu vor fi ruşinaţi cei ce mă aşteaptă.
24 Može li se otet plijen junaku? Može li sužanj pobjeć pobjedniku?
Va fi luată prada de la cel puternic, sau captivul legiuit eliberat?
25 Da, ovako govori Jahve: “Bit će oduzet sužanj junaku, pobjeći će plijen pobjedniku! S onima koji se s tobom spore ja ću se sporiti, tvoju djecu ja ću izbaviti;
Dar astfel spune DOMNUL: Chiar captivii celui puternic vor fi duşi şi prada tiranului va fi eliberată, căci mă voi certa cu cel ce se ceartă cu tine şi îţi voi salva copiii.
26 tlačiteljima ću tvojim dati njihovo meso za jelo i svojom krvlju opit će se kao moštom. I znat će svako tijelo da sam ja Jahve, Spasitelj tvoj, i da je tvoj okupitelj Silni Jakovljev.”
Şi voi hrăni pe cei ce te oprimă cu propria lor carne; şi se vor îmbăta cu propriul sânge, precum cu vin dulce, şi toată făptura va cunoaşte că eu, DOMNUL, sunt Salvatorul tău şi Răscumpărătorul tău, Cel puternic al lui Iacob.