< Притчи 3 >
1 Сине мой, не забравяй поуката ми, И сърцето ти нека пази заповедите ми,
Fiul meu, nu uita legea mea, ci inima ta să păzească poruncile mele;
2 Защото дългоденствие, години от живот И мир ще ти притурят те.
Fiindcă ele vor adăuga zilelor tale lungime și ani de viață și pace.
3 Благост и вярност нека не те оставят; Вържи ги около шията си, Начертай ги на плочата на сърцето си.
Să nu te părăsească mila și adevărul; leagă-le în jurul gâtului tău; scrie-le pe tăblia inimii tale;
4 Така ще намериш благоволение и добро име Пред Бога и човеците.
Astfel vei găsi favoare și bună înțelegere în ochii lui Dumnezeu și a oamenilor.
5 Уповавай на Господа от все сърце И не се облягай на своя разум.
Încrede-te în DOMNUL cu toată inima ta și nu te sprijini pe propria ta înțelegere.
6 Във всичките си пътища признавай Него, И Той ще оправя пътеките ти.
Recunoaște-l în toate căile tale și el îți va îndrepta cărările.
7 Не мисли себе си за мъдър; Бой се от Господа, и отклонявай се от зло;
Nu fi înțelept în ochii tăi; teme-te de DOMNUL și depărtează-te de rău.
8 Това ще бъде здраве за тялото ти И влага за косите ти.
Va fi sănătate buricului tău și măduvă oaselor tale.
9 Почитай Господа от имота си И от първаците на всичкия доход.
Onorează pe DOMNUL cu averea ta și cu primele roade din tot venitul tău;
10 Така ще се изпълнят житниците ти с изобилие, И линовете ти ще се преливат с ново вино.
Astfel vor fi umplute hambarele tale cu abundență și teascurile tale vor da pe dinafară cu vin nou.
11 Сине мой, не презирай наказанието от Господа, И да ти не дотегва, когато Той те изобличава,
Fiul meu, nu disprețui disciplinarea DOMNULUI, nici nu obosi la îndreptarea lui,
12 Защото Господ изобличава оня, когото люби, Както и бащата сина, който му е мил.
Fiindcă DOMNUL îndreaptă pe cine iubește, precum un tată pe fiul în care își găsește plăcere.
13 Блажен оня човек, който е намерил мъдрост, И човек, който е придобил разум,
Fericit este omul care găsește înțelepciune și omul care obține înțelegere.
14 Защото търговията с нея е по-износна от търговията със сребро, И печалбата от нея по-скъпа от чисто злато.
Căci comerțul cu ea este mai bun decât comerțul cu argint, iar câștigul ei decât aurul fin.
15 Тя е по-скъпа от безценни камъни И нищо, което би пожелал ти, не се сравнява с нея.
Ea este mai prețioasă decât rubinele și toate lucrurile pe care le dorești nu sunt de comparat cu ea.
16 Дългоденствие е в десницата й, А в левицата й богатство и слава.
În mâna ei dreaptă se află lungimea zilelor și în stânga ei sunt bogățiile și onoarea.
17 Пътищата й са пътища приятни, И всичките й пътеки мир.
Căile ei sunt căi plăcute și toate cărările ei sunt pace.
18 Тя е дело на живот за тия, които я прегръщат И блажени са ония, които я държат.
Ea este un pom al vieții pentru cei ce o țin strâns și fericit este cel care o păstrează.
19 С мъдрост Господ основа земята, С разум утвърди небето.
DOMNUL prin înțelepciune a fondat pământul, prin înțelegere a întemeiat cerurile.
20 Чрез Неговото знание се разтвориха бездните И от облаците капе роса.
Prin cunoașterea lui sunt despicate adâncurile și norii picură roua.
21 Сине мой, тоя неща да се не отдалечават от очите ти; Пази здравомислие и разсъдителност,
Fiul meu, să nu se depărteze ele de ochii tăi! Păzește înțelepciunea sănătoasă și discernerea;
22 Така те ще бъдат живот на душата ти И украшение на шията ти.
Astfel ele vor fi viață sufletului tău și grație gâtului tău.
23 Тогава ще ходиш безопасно по пътя си, И ногата ти не ще се спъне.
Atunci vei umbla în siguranță pe calea ta și piciorul tău nu se va poticni.
24 Когато лягаш не ще се страхуваш; Да! ще лягаш и сънят ти ще бъде сладък.
Când te culci, nu te vei teme; da, te vei culca și somnul tău va fi dulce.
25 Не ще се боиш от внезапен страх, Нито от бурята, когато нападне нечестивите,
Nu te teme de spaima năprasnică, nici de pustiirea celor stricați când vine.
26 Защото Господ ще бъде твое упование, И ще пази ногата то да се не хване.
Fiindcă DOMNUL va fi încrederea ta și îți va păstra piciorul să nu fie prins.
27 Не въздържай доброто от ония, на които се дължи, Когато ти дава ръка да им го направиш.
Nu opri binele de la cei cărora li se cuvine, când stă în puterea mâinii tale să o faci.
28 Не казвай на ближния си: Иди върни се пак, И ще ти дам утре, Когато имаш при себе си това, което му се пада.
Nu spune vecinului tău: Du-te și revino, și mâine îți voi da; când ai lângă tine ce îi trebuie.
29 Не измисляй зло против ближния си, Който с увереност живее при тебе.
Nu plănui răul împotriva vecinului tău, văzând că el trăiește în siguranță lângă tine.
30 Не се карай с него без причина, Като не ти е направил зло.
Nu te certa fără motiv cu un om, dacă nu ți-a făcut niciun rău.
31 Не завиждай на насилник човек, И не избирай ни един от пътищата му,
Nu invidia pe opresor și nu alege niciuna din căile lui.
32 Защото Господ се гнуси от опакия, Но интимно общува с праведните.
Fiindcă cel pervers este urâciune pentru DOMNUL, dar taina lui este cu cei drepți.
33 Проклетия от Господа има в дома на нечестивия; А Той благославя жилището на праведните.
Blestemul DOMNULUI este în casa celui stricat, dar el binecuvântează locuința celor drepți.
34 Наистина Той се присмива на присмивачите. А на смирените дава благодат.
Într-adevăr, el batjocorește pe batjocoritori, dar dă har celor umili.
35 Мъдрите ще наследят слова, А безумните ще отнесат срам.
Cei înțelepți vor moșteni glorie, dar rușinea va fi înălțarea proștilor.